Situaţia din Grecia şi riscurile pe care le implică la adresa economiei europene, intensificarea avertismentelor reciproce ale NATO şi Rusiei privind cadrul global de securitate, acordul european privind protecţia datelor pe internet dar şi alegerile din Republica Moldova sunt câteva subiecte asupra cărora insistă presa internaţională. Comisarul european pentru economie, Guenther Oettinger, atrage atenţia că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru „stare de urgenţă” din cauza riscului intrării Greciei în incapacitate de plată. Potrivit publicaţiei The Telegraph, Guenther Oettinger a afirmat că dacă până la 1 iulie Atena nu ajunge la un acord cu creditorii săi, aceştia se pot aştepta la tulburări sociale şi la accesarea fondurilor de urgenţă în Grecia. Pe de altă parte, după ce Atena şi Uniunea Europeană au eşuat în încercarea de a ajunge la un acord pe tema datoriei, şeful diplomaţiei spaniole a declarat la Madrid că „există un risc real de ieșire a Greciei din zona euro”. Potrivit ziarului grecesc Kathimerini, Jose Manuel Garcia-Margallo a declarat că o ieşire din zona euro – cităm – „nu este benefică Europei şi desigur este foarte rea pentru poporul grec”. Sub titlul „Premierul Greciei continuă să sfideze solicitările creditorilor”, Wall Street Journal notează că Alexis Tsipras aşteaptă de la creditori să devină realişti în privinţa cererilor pentru Grecia. Tsipras insistă asupra unei relaxări a solicitărilor privind tăierea pensiilor, deşi un responsabil de rang înalt din cadrul guvernului susţine că Atena este pregătită să se întoarcă în orice moment la masa negocierilor, mai scrie Wall Street Journal.
Vorbim tot despre securitate, dar nu economică de această dată, ci militară, şi ne referim la schimbul de avertismente dintre Rusia şi Statele Unite pe tema amplasării de armament greu american în mai multe state europene. După ce SUA au anunţat cu puţin timp în urmă că în statele baltice dar şi în Ungaria, Polonia, România şi Bulgaria va fi dislocat armament greu ca răspuns la acţiunile Rusiei, acum a venit rândul Moscovei să avertizeze că va fi nevoită să furnizeze un răspuns adecvat şi să îşi suplimenteze capacităţile militare în Europa de Est. Generalul Iuri Iakubov a declarat pentru Interfax că dacă va fi dislocat armament greu american, acesta va fi – cităm – cel mai agresiv pas făcut de Pentagon şi NATO după Războiul Rece. Potrivit Rosbalt, responsabilul militar rus a adăugat că răspunsul Moscovei poate include trimiterea de rachete în enclava Kaliningrad dintra Polonia şi Lituania sau creşterea numărului trupelor ruseşti staţionate în Belarus. Pe de altă parte, secretarul de presă al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova este gata de dialog cu ţările baltice pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu acestea. Potrivit TASS, reprezentantul Kremlinului a subliniat că „Rusia s-a pronunţat şi se pronunţă întotdeauna pentru soluţionarea tuturor problemelor şi minimizarea deficitului de încredere în relaţiile bilaterale şi multilaterale pe calea dialogului”.
După securitate economică şi militară, a venit vremea să vorbim şi despre siguranţa navigării pe internet. Miniștrii de Justiție din statele Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra unui set unic de norme europene pentru consolidarea protecției datelor în mediul online. Documentul recunoşte totodată dreptul cetățenilor „de a fi uitați”, sintagmă sub care este cunoscută ştergerea înregistrărilor legate de activitatea personală pe internet, după cum notează Wall Street Journal. Publicaţia comentează însă că odată intrat în vigoare, probabil din 2016, regulamentul care prevede o protecţie mai bună a utilizatorilor de internet va genera costuri suplimantare pentru companiile care furnizează servicii online.
Alegerile locale din Republica Moldova sunt în atenţia presei internaţionale, care comentează rezultatele votului. New York Times scrie că partidele proeuropene şi proruse din Moldova au obţinut cote aproximativ egale din voturile exprimate în cadrul alegerilor locale, nerespectând previziunile care indicau o victorie amplă pentru tabăra promoscovită. În capitala Chişinău, nici actualul ocupant al funcţiei de primar, proeuropeanul Dorin Chirtoacă, nici candidatul prorus, Zinaida Greceanîi, nu a obţinut cele 50% din voturi necesare pentru o victorie iar turul doi va avea loc peste două săptămâni, mai notează New York Times.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
