Cu multiplele crize care o afectează în ultima vreme, de la posibila ieşire a Greciei din zona euro, la fluxul tot mai substanţial de migranţi care iau cu asalt malurile nordice ale Mediteranei şi relaţiile cu Rusia, Europa rămâne în atenţia presei internaţionale. „Premierul grec sfidează încercările de ‘umilire’ a guvernului său”, titrează ziarul elen Kathimerini, citându-l pe Alexis Tsipras. „Comentariile premierului grec par a adânci blocajul dintre Atena şi creditorii săi”, remarcă ziarul elen. „Atena şi creditorii rămân în continuare pe poziţii diametral opuse în privinţa condiţiilor pe care Grecia este dispusă să le accepte în schimbul fondurilor extrem de necesare pentru evitarea incapacităţii de plată”, punctează Wall Street Journal. Iar de la Londra, Financial Times constată că „temerile privind posibila ieşire a Greciei din zona euro afectează piaţa acţiunilor”, în vreme ce ministrul de finanţe britanic „accelerează planificarea pentru cazul Grexit”. Preocupări similare are şi Banca Centrală Europeană, care potrivit cotidianului german Sueddeutsche Zeitung pregăteşte închiderea băncilor elene şi controlul capitalurilor începând de săptămâna viitoare, dacă la o întrunire de urgenţă a Eurogrupului, care ar urma să fie convocată pentru vineri, nu se va ajunge la un acord. Un acord este cel puţin la fel de necesar în privinţa refugiaţilor care iau cu asalt malurile sudice ale Bătrânului Continent. Înainte de reuniunea de la Bruxelles pe tema strategiei privind imigraţia, „la graniţa dintre Italia şi Franţa cresc tensiunile”, scrie ziarul Il Messaggero, iar Corriere della Sera vorbeşte despre un „zid ridicat de Franţa” drept răspuns la planul de rezervă al Italiei în privinţa acordării de permise temporare refugiaţilor, care ar putea astfel să „circule pe întreg teritoriul european, în baza regulilor prevăzute de Tratatul Schengen”. Din Spania, El Mundo apreciază că planul de cote pentru ţările din UE, pentru repartizarea celor 40.000 de sirieni şi eritreeni sosiţi anul acesta, din care 24.000 în Italia şi 16.000 în Grecia, „beneficiază doar de sprijinul fără fisură al… Greciei şi Italiei”. Iar în ceea ce priveşte spaţiul Schengen, Courrier International conchide că acesta „nu mai este decât „o iluzie”. Cu sau fără legătură, căci „ieşirea din spaţiul Schengen a fost una din temele campaniei Frontului Naţional la alegerile europene din mai 2014”, după cum notează Le Monde, presa din Hexagon relatează şi despre formarea unui grup al extremei drepte în Parlamentul European, în frunte cu Frontul Naţional francez. Noul grup, compus din 23 de eurodeputaţi, „sporeşte mult influenţa Marinei Le Pen asupra lucrărilor forului legislativ de la Strasbourg, permiţându-i să solicite funcţii în comisii”, menţionează cotidianul polonez Rzeczpospolita. Ziarele străine, în frunte cu cele de la Roma, scriu şi despre dezvăluirea anticipată a enciclicei prin care Papa avertizează că lumea trece printr-o criză şi le cere tuturor oamenilor de bună credinţă o convertire ecologică şi o nouă solidaritate planetară, punând accentul pe „binele comun”. Corriere della Sera vorbeşte despre o scurgere de informaţii, pusă de Gazeta Wyborcza pe seama „cercurilor conservatoare de la Vatican, al căror scop nu este numai diminuarea efectului mesajului” Suveranului Pontif, ci şi „un atac la persoana Papei şi a strădaniilor lui de a reînnoi Biserica”. Şi tot Gazeta Wyborcza consemnează că „Rusia îşi măreşte arsenalul nuclear” cu 40 de rachete balistice intercontinentale. Iar de Moscova, cotidianul Kommersant relatează că „Vladimir Putin le-a promis militarilor reînarmarea totală până în anul 2020”, când „ponderea tipurilor moderne de arme în armata rusă trebuie să crească la 70%, iar în unele cazuri să ajungă la 100%”.
Adriana Buzoianu, RADOR
