Timp de două zile, 12 şi 13 iunie, în Măgura Zimbrului, din Munţii Ţarcu, am avut ocazia de a lua parte la un eveniment cu totul deosebit: revenirea zimbrului în Carpaţi, după două secole de absenţă. Prin această acţiune, coordonată de WWF România și Rewilding Europe, se doreşte eliberarea în sălbăticie a unui număr considerabil de zimbri, în următorii 10 ani, în mai multe zone din Carpații Meridionali.
Ce este zimbrul şi de ce este importantă reîntoarcerea lui în Carpaţii Meridionali?
Zimbrul (Bison bonasus) sau bizonul european este cel mai mare mamifer terestru din Europa şi este considerat de către WWF România ca fiind o specie cheie pentru conservarea zonelor de sălbăticie din România. Acesta a fost readus în Carpații Meridionali după aproape 200 de ani de la dispariţia de pe meleagurile noastre. Cele 14 exemplare eliberate în Munţii Ţarcu, în data de 12 iunie, 6 masculi şi 8 femele, provin din rezervaţii din Belgia, Germania, Franţa şi Elveţia.
Deşi este un animal masiv şi impunător, putând ajunge până la o greutate de peste 1.000 de kilograme, zimbrul aflat în libertate evită zonele cu așezări umane, iar comportamentul lui nu este unul agresiv, ci mai degrabă defensiv, afirmă specialiştii.
Zimbrul preferă zonele deluroase şi de munte cu o altitudine mai scăzută, cu păduri şi pajişti. Spre deosebire de ierbivorele domestice, acesta mănâncă nu doar iarba de pe pajişti, ci şi arbuşti, puieţi de copaci şi scoarţa copacilor bătrâni, ceea ce ajută la formarea ochiurilor de pădure şi menţinerea unui peisaj mozaicat mult mai bogat şi diversificat. Ochiurile de pădure atrag alte animale sălbatice în zone în care nu ar fi venit în mod normal.
Menţionez că primii 17 zimbri au fost relocaţi în Munţii Ţarcu în mai 2014. Această iniţiativă reprezintă cel mai important fenomen de reintroducere a zimbrului care a avut loc vreodată în Europa, România fiind una dintre cele 9 ţări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia şi Germania.
În prezent, în lume trăiesc circa 5.000 de zimbri, din care numai aproximativ 3.400 sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate, fapt ce demonstrează că zimbrul este o specie mai rară decât rinocerul negru.
Rewilding Europe consideră creșterea numărului zimbrilor ca fiind importantă nu doar pentru supravieţuirea speciei, ci pentru întregul ecosistem şi pentru conservarea biodiversităţii.
Zimbrul, simbolul comunei Armeniş
Armeniş, situat în judeţul Caraş-Severin, reprezintă una dintre cele mai vechi aşezări româneşti, iar zonele învecinate acestei comunei sunt printre cele mai favorabile din România, din punct de vedere al condiţiilor naturale, pentru găzduirea unei populaţii libere de zimbri. Comuna Armeniş a fost aleasă pentru repopulare cu zimbri în urma unui studiu elaborat de specialişti care au analizat mai multe zone din judeţele Mehedinţi, Gorj, Caraş-Severin şi Hunedoara. Zona de resălbăticire se întinde pe o suprafaţă de 59.000 de hectare şi face parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu.
Reprezentanţii WWF România au declarat că acest proiect nu ar fi avut acelaşi rezultat fără ajutorul şi implicarea comunităţii locale. Cel mai mare sprijin a venit din partea Primăriei Armeniş, care nu numai că a acceptat reintroducerea zimbrilor, oferind o importantă parte din suprafața de pășuni comunale pentru ţarcul animalelor, dar a şi pregătit localnici pentru rolurile de rangeri şi ghizi. În decursul celor două zile, l-am cunoscut pe primarul comunei Armeniş, Petru Vela, de profesie medic veterinar, despre care auzisem numai cuvinte de laudă, participând trup şi suflet la toate acţiunile, alături de angajaţii şi voluntarii WWF România şi Rewilding Europe. Edilul a declarat că acest demers va ajuta atât la conservarea şi promovarea zonei, cât şi la dezvoltarea sectorului turistic.
Două zile pline de aventuri în mijlocul naturii
Drumul a fost lung, însă plăcut, iar WWF România a asigurat jurnaliştilor tot confortul necesar atât pe durata deplasării, cât şi pe cea a şederii. Am fost întâmpinaţi de o echipă tânără şi zâmbitoare, iar Magor Csibi, directorul WWF România, mereu activ, a stabilit o excelentă relaţie de comunicare cu noi, dornic să ne împărtăşească cât mai multe din cunoştinţele sale şi viziunea WWF.
La sosirea maşinilor speciale de zimbri, vineri dimineaţă, l-am văzut pentru prima dată pe Joep van de Vlasakker, „tatăl” zimbrilor. L-am denumit astfel pentru că el este cel care coordonează proiectul la nivelul Europei, participând în mod direct la îngrijirea, transportul, eliberarea şi monitorizarea animalelor. Primul zimbru care a făcut paşii spre libertate s-a lăsat îndelung fotografiat de către presa prezentă şi nu numai. În acele momente nu se mai auzeau decât aparatele jurnaliştilor şi susurul râului din apropiere (Râul Alb).
La eveniment a fost prezent, pe lângă multe alte oficialităţi, şi ambasadorul Olandei în România, Excelenţa Sa Matthijs van Bonzel, despre care am să povestesc o întâmplare memorabilă. Drumul de aproximativ 15 kilometri către zona de eliberare a zimbrilor, forestier fiind, nu se putea efectua decât cu maşini de teren. Maşinile erau puţine, iar noi eram mulţi, astfel că transportul s-a realizat cu ceva… înghesuială. Şi într-una din aceste excursii l-am avut partener de călătorie pe domnul ambasador. Exact, domnul Matthijs van Bonzel s-a urcat în portbagajul unei maşini, împreună cu soţia domniei sale, Christina, alături de nişte jurnalişti plini de noroi. A fost un moment în care am înţeles că în inima munţilor nu mai contează nimic altceva decât interesul şi plăcerea de a te afla pe lângă un animal atât de maiestuos, şi că, până la urmă, toţi suntem egali acolo, în mijlocul naturii sălbatice. Ar mai fi multe de povestit şi nenumăraţi oameni deosebiţi de menţionat, însă încerc să rezum pe cât de mult posibil la doar câteva momente aparte.
Cine sunt WWF România şi Rewilding Europe?
WWF (World Wide Fund for Nature) este cea mai mare organizaţie internaţională care desfăşoară proiecte pentru conservarea naturii, activă în peste 100 de ţări. Fondată în 1961, misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.
WWF este prezentă în România din anul 2006, având ca principale obiective protejarea mediului sălbatic din Munţii Carpaţi şi din lungul Dunării.
Rewilding Europe este o organizaţie fondată în 2011 şi propune o viziune nouă de conservare a naturii la nivel European, cu mai mult spaţiu pentru natură, viaţă sălbatică şi procese naturale. Wouter Helmer, directorul de conservare Rewilding Europe, a declarat că prin acest proiect se doreşte o reconectare a omului cu natura mai sălbatică. Organizaţia intenţionează să joace un rol activ în repopularea şi reintroducerea unor specii sălbatice în regiuni unde acestea lipsesc.
WWF România şi Rewilding Europe au demarat un plan de reintroducere a zimbrului, cu obiectivul de a crea o populaţie de peste 500 de exemplare libere în Carpaţii Meridionali în următorii 10 ani. Pe termen lung, în 25 de ani, se doreşte stabilirea a cel puţin 1.000 de animale, ceea ce ar reprezenta cea mai mare populaţie de zimbri din lume.
Recunosc că am rămas profund impresionată de sălbăticia locului, de puritatea oamenilor şi de frumuseţea legendarilor zimbri. Am cunoscut un primar căruia i se citeau în ochi emoţiile provocate de amploarea evenimentului, am cunoscut un diplomat care ne-a demonstrat că, în ciuda funcţiei sale, se poate comporta ca un simplu cetăţean, am cunoscut oameni dedicaţi 100% acestui proiect ambiţios, a căror pasiune pentru natură şi pentru ceea ce fac este de-a dreptul molipsitoare.
Cu siguranţă demersul merită toată admiraţia şi suportul nostru, deoarece trăirile şi amintirile create de un astfel de eveniment nu pot fi exprimate prin cuvinte, iar eu mă bucur nespus că am reuşit să trăiesc o astfel de experienţă!
( Amira Salar, RADOR)
