Raportul UNHCR – Tendinţe globale privind strămutarea forţată în 2014

UNHCR avertizează în legătură cu o nouă și periculoasă eră a strămutării la nivel mondial în baza raportului care indică faptul că aproape 60 de milioane de persoane au fost forțate să își părăsească propriile case

Un raport al UNHCR, făcut public astăzi, arată că fenomenul strămutării la nivel mondial ca urmare a războaielor, a conflictelor și a persecuției a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și urmează un trend de creștere rapidă.

Raportul anual al UNHCR privind Tendințele Globale indică o creștere semnificativă a numărului de persoane forțate să își părăsească propriile case, 59,5 milioane de persoane fiind strămutate forțat la finele anului 2014, comparativ cu cele 51,2 milioane din anul anterior și cele 37,5 milioane cu zece ani în urmă. Acest nivel, față de 2013, reprezintă cea mai mare creștere înregistrată vreodată într-un singur an.

Principala accelerare a fenomenului s-a întrevăzut la începutul anului 2011, odată cu izbucnirea războiului din Siria, acesta devenind cel mai semnificativ factor de strămutare la nivel mondial. În 2014, în medie 42.500 de persoane au devenit zilnic refugiați, solicitanți de azil sau persoane strămutate intern, ceea ce corespunde unei creșteri de patru ori a acestor cifre în numai patru ani. La nivel mondial, una din 122 de persoane este fie refugiat, strămutată intern sau solicitant de azil. Dacă ar fi vorba de populația unei țări, această cifră (59,5 mil) ar reprezenta a 24-a cea mai populată țară din lume.

„Suntem martorii unei schimbări de paradigmă, ai unei alunecări necontrolate într-o eră în care amploarea fenomenului global al strămutării forțate, precum și răspunsul necesar depășesc, în mod clar, orice valori și necesități înregistrate vreodată în acest sens,” este de părere Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, António Guterres. „Este înspăimântător că, pe de o parte, există, din ce în ce mai mult, o atitudine de impunitate față de cei care pornesc conflictele și, pe de altă parte, comunitatea internațională pare complet incapabilă să coopereze pentru a pune capăt războaielor și pentru a menține pacea.”

Raportul UNHCR arată că, în tot mai multe regiuni, numărul de refugiați și persoane strămutate intern este în creștere. În ultimii cinci ani, au izbucnit sau s-au reactivat cel puțin 15 conflicte: opt în Africa (Coasta de Fildeș, Republica Centrafricană, Libia, Mali, partea de nord-est a Nigeriei, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud și, anul acesta, Burundi); trei în Orientul Mijlociu (Siria, Irak și Yemen); unul în Europa (Ucraina) și trei în Asia (Kîrgîzstan și în mai multe regiuni ale Myanmarului și ale Pakistanului). Câteva dintre aceste crize au fost soluționate, în timp ce majoritatea încă generează noi persoane strămutate. În 2014, numai 126.800 de refugiați au putut reveni acasă, în țara  de origine, cifra menționată reprezentând cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 31 de ani.

Pe de altă parte, conflictele și instabilitatea care durează de zeci de ani, din Afghanistan, Somalia și alte regiuni ale lumii înseamnă că milioane de oameni din aceste zone rămân tot pe drumuri sau – o situație din ce în ce mai des întâlnită – rămân ani de zile la marginea societății, confruntându-se cu insecuritatea paralizantă a statutului de persoane strămutate sau refugiați pe termen lung. Una dintre cele mai recente și extrem de vizibile consecințe ale conflictelor mondiale și ale suferințelor teribile pe care acestea le cauzează este și creșterea dramatică a numărului de refugiați aflați în căutarea unui loc sigur în care să trăiască și pentru care sunt dispuși să se aventureze în călătorii periculoase pe mare, inclusiv pe Marea Mediterană, în Golful Aden și Marea Roșie, precum și Asia de Sud-Est.

Jumătate dintre acești oameni sunt copii

Raportul UNHCR ”Tendințe Globale” indică faptul că, numai în 2014, 13,9 milioane de persoane au devenit persoane strămutate – de patru ori mai mult decât cifra înregistrată în 2010. La nivel mondial, vorbim de 19,5 milioane de refugiați (în creștere de la 16,7 milioane în 2013), 38,2 de milioane de persoane strămutate în propriile țări (în creștere de la 33,3 milioane în 2013), în timp ce 1,8 milioane de oameni așteptau soluționarea cererilor acestora de azil (față de 1,2 milioane în 2013). În mod alarmant, copiii reprezint[ peste jumătate din numărul refugiaților la nivel mondial.

„Având în vedere lipsa considerabilă a fondurilor și deficiențele majore la nivelul regimului global de protecție a victimelor războaielor, persoanele care necesită compasiune, ajutor și refugiu sunt lăsate în voia sorții,” este de părere Guterres. „Într-o eră a unei strămutări în masă fără precedent, avem nevoie de un răspuns umanitar fără precedent și de un angajament global reînnoit în sensul toleranței și al protecției persoanelor care fug din calea conflictelor și a persecuției.”

Siria este țara care generează cel mai mare număr de persoane strămutate intern (7,6 milioane) și de refugiați (3,88 milioane la finele anului 2014). Afghanistanul (2,59 milioane) și Somalia (1,1 milioane) ocupă următoarele două locuri în clasamentul țărilor care generează cei mai mulți refugiați.

Chiar și în contextul unei astfel de creșteri semnificative a acestor cifre, distribuția globală a refugiaților este în continuare puternic direcționată în afara țărilor dezvoltate și înspre țări mai puțin dezvoltate. Aproape nouă din 10 refugiați (86%) se află în regiuni și țări considerate mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Un sfert dintre toți refugiații se află în țări care se regăsesc pe lista ONU a celor mai puțin dezvoltate țări din lume.

Europa (în creștere 51%)

Conflictul din Ucraina, numărul record de 219.000 de traversări ale Mării Mediterane și numărul mare de refugiați sirieni din Turcia – care a devenit, în 2014, țara care găzduiește cei mai mulți refugiați din lume, cu 1,59 milioane de refugiați sirieni la finele anului – au captat din ce în ce mai mult atenția publicului, cu reacții atât pozitive, cât și negative, în legătură cu gestionarea problemei refugiaților. În UE, cel mai mare volum de cereri de azil s-a înregistrat în Germania și Suedia. Per ansamblu, cifrele aferente fenomenului strămutării forțate din Europa s-au ridicat la 6,7 milioane la finele anului, comparativ cu 4,4 milioane la finele anului 2013, majoritatea persoanelor cuprinse în această statistică fiind reprezentată de cetățenii sirieni din Turcia și cei ucraineni din Federația Rusă.

Orientul Mijlociu și Nordul Africii (în creștere 19%)

În urma suferințelor teribile cauzate de războiul din Siria, care a generat 7,6 milioane de persoane strămutate intern și 3,88 milioane de persoane strămutate în regiunile din apropiere și în regiuni mai îndepărtate, Orientul Mijlociu a devenit regiunea care generează și găzduiește cel mai mare număr de persoane strămutate forțat. La cifrele alarmant de ridicate din Siria se adaugă și cele minim 2,6 milioane de persoane strămutate recent din Irak, unde 3,6 milioane de persoane erau strămutate intern la finele anului 2014, precum și cele 309.000 de persoane strămutate recent din Libia.

Africa Subsahariană (în creștere 17%)

Adesea trecute cu vederea, numeroasele conflicte din Africa, inclusiv din Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Somalia, Nigeria, Republica Democrată Congo și din alte regiuni, au generat împreună cifre imense ale persoanelor strămutate intern în 2014, la un nivel numai marginal inferior celor din Orientul Mijlociu. Per total, Africa Subsahariană a generat 3,7 milioane de refugiați și 11,4 milioane de persoane strămutate intern, dintre care 4,5 milioane erau persoane strămutate în 2014. Creșterea per ansamblu de 17% exclude Nigeria, deoarece metodologia privind contorizarea persoanelor strămutate intern s-a modificat pe parcursul anului 2014, aceasta devenind o valoare statistică maximă excepțională. Etiopia a înlocuit Kenya, devenind țara care găzduiește cel mai mare număr de refugiați din Africa și cea de-a cincea astfel de țară la nivel mondial.

Asia (în creștere 31%)

De multă vreme una dintre principalele regiuni ale lumii care contribuie la propagarea fenomenului strămutării, Asia a înregistrat o creștere cu 31% a numărului de refugiați și persoane strămutate intern în 2014, această statistică atingând o valoare de 9 milioane de oameni. Afghanistanul, țara care genera anterior cel mai mare număr de refugiați din lume, a cedat acest loc nefast Siriei. Fenomenul de strămutare din și dinspre Myanmar a continuat în 2014, incluzând Rohingya din statul Rakhine, și în regiunile Kachin și Shanul de Nord. Iranul și Pakistanul au rămas două dintre cele patru țări care găzduiesc cei mai mulți refugiați din lume.

America de Nord și America de Sud (în creștere 12%)

Cele două Americi au înregistrat, de asemenea, o creștere în ce privește strămutarea forțată. Numărul de refugiați columbieni a scăzut cu 36.300 la 360.300 în cursul anului, deși acest lucru se datorează, în principal, unei revizuiri a numărului de refugiați raportat de Venezuela. Columbia continuă, însă, să fie una din țările cu cea mai mare populație strămutată intern din lume, cifrele raportate ridicându-se la 6 milioane de persoane, 137.000 de columbieni fiind persoane strămutate recent pe parcursul anului. Cu tot mai mulți oameni care fug din calea violenței bandelor sau a altor forme de persecuție în America Centrală, Statele Unite au primit cu 36.800 mai multe cereri de azil în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 44%.

Notă: Statistici pentru România

Conform statisticilor Inspectoratului General pentru Imigrări, în 2014, Romania a înregistrat 1.506 de cereri de azil (plus 114 de cereri de acces la o noua procedura). Din totalul cererilor de azil, cele mai multe (614) au fost au fost depuse de către cetățeni de origine siriană, fiind urmați de solicitanți de origine irakiană, iraniană și palestiniană. În 2014, un număr de 713 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă de protecţie, cei mai mulți provenind din Siria.

Între 1 ianuarie – 31 mai 2015, un număr de 719 persoane au solicitat azil, dintre acestea, 343 provenind din Siria, 120 din Irak și 21 din Ucraina.

Din 1991 şi până la 31 decembrie 2013, România a  înregistrat  peste 25.100 cereri de azil. Aproximativ 5.200 dintre acestea au fost aprobate, solicitanţii de azil primind o formă de protecţie în ţara noastră.

RADOR (18 iunie)