În contextul crizei ucrainene, NATO îşi etalează cea mai mare consolidare defensivă post-Război Rece, scrie Business Insider. Totodată, Marea Britanie şi aliaţii săi din NATO se întrec într-o cursă de tip război rece, cu Rusia, a declarat secretarul britanic al Apărării, Michael Fallon, citat de The Times. Fallon a precizat că manevrele militare care se desfăşoară în Polonia, în apropiere de graniţa cu Rusia, sunt menite a trimite un mesaj Moscovei că alianţa nu va putea fi intimidată cu ameninţări. Manevrele masive de pe flancul estic al NATO, care au fost lansate la începutul lunii iunie, includ primele antrenamente ale noii forţe de reacţie rapidă „vârf de lance”, pentru a-şi testa disponibilitatea de a reacţiona şi de a coopera în faţa unei potenţiale crize, în exerciţiul Allied Shield din Polonia, statele baltice şi România, relatează Stars and Stripes. Peste 2.000 de militari participă şi la manevrele Noble Jump din sud-vestul Poloniei. Exerciţii multinaţionale au loc, de asemenea, la un poligon din nord-vestul Poloniei, împreună cu exerciţiile anuale BALTOPS, la Marea Baltică. Manevrele implică aproximativ 60 de nave din 17 ţări membre NATO şi partenere, dar pentru prima dată au loc fără Rusia, precizează Stars and Stripes. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin nu stă cu mâinile-n sân în faţa acestei activităţi militare, ci anunţă, cu ocazia Forumul internaţional tehnico-militar Armata-2015, că Rusia îşi va întări arsenalul nuclear cu peste 40 de noi rachete intercontinentale, până la sfârşitul anului, notează Le Monde. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de declaraţia privind noile rachete ruseşti, adaugă The Washington Times. Putin apelează la riposte disproporţionate, precum aramentul nuclear, crede The New York Times. Preşedintele rus a afirmat că nu va renunţa la campania de modernizare militară care va dura zece ani şi va costa 400 de miliarde de dolari. Potrivit relatărilor din presa rusă, toamna trecută, bugetul militar a fost majorat cu 32%. Peste 2.000 de militari ruşi şi peste 250 de unităţi de tehnică militară participă la exerciţii de desant aerian pe un poligon din Zabaikalie, anunţă Rosbalt. A doua etapă a exerciţiului va avea loc cu participarea a peste 2.000 de militari din garnizoanele din Siberia de Est şi Rusia Centrală.
Eforturile de se a ajunge la un acord asupra unui plan de distribuire a solicitanţilor de azil în Europa a intrat în impas, iar Italia lucrează la un plan secret care poate afecta UE, dacă nu ia nicio decizie legată de migranţi, avertizează EUObserver. Europa se confruntă cu cea mai gravă criză a refugiaţilor, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, constată Financial Times. Unde se duc banii lucrătorilor imigranţi din Europa? întreabă Le Figaro. Peste 150 de milioane de persoane din întreaga lume beneficiază de transferurile de bani generate de circa 50 de milioane de imigranţi. Din cele 100 miliarde de euro trimise acasă de lucrătorii din Europa, o treime rămân pe continent, mai exact în Europa de Est, menţionează ziarul francez. Ungaria anunţă că va construi un gard de 175 km lungime şi 4 metri înălţime, de-a lungul frontierei sale cu Serbia, pentru a frâna imigraţia ilegală, informează El Pais. Potrivit Oficiului Ungar pentru Imigraţie, 57.000 de persoane au intrat ilegal în ţară în acest an. Majoritatea refugiaţilor ajunşi pe teritoriul ţării provin din Kosovo, Siria, Afganistan şi Irak şi îşi continuă drumul spre Austria sau Germania, scrie ziarul spaniol. În ziua în care Ungaria a anunţat construirea gardului cu Serbia, Marea Britanie a confirmat că nu are intenţia de a ajuta Italia în primirea migranţilor, asigură La Stampa.«Am vorbit despre criza imigranţilor, a precizat premierul David Cameron, după o întrevedere cu Matteo Renzi. Regatul Unit, a amintit el, participă deja cu Marina Regală la acţiunile din Marea Mediterană, adaugă La Stampa. Papa Francisc a lansat un apel la solidaritate umană: „Să cerem iertare în numele persoanelor şi instituţiilor care le închid uşa în nas refugiaţilor, fraţi şi surori care caută o casă unde să poată trăi fără frică”, a îndemnat Papa Francisc, cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaţilor, lansată de ONU, scrie Corriere della Sera. „Încurajez opera celor care îi ajută, iar comunitatea internaţională sper să reacţioneze eficient pentru a preveni cauzele imigraţiei forţate”, a concluzionat Suveranul Pontif.
Cristina Zaharia
