Presa internaţională alocă spaţii ample reuniunii de la Luxemburg pe tema Greciei, pe care o califică drept crucială pentru viitorul ţării în condiţiile în care până pe 30 iunie guvernul de la Atena are de restituit o tranşă de 1,5 miliarde de euro către FMI iar creditorii internaţionali solicită un plan de măsuri pe care autorităţile elene spun că nu îl pot aplica în întregime. Financial Times scrie că în cazul în care, până la sfârşitul săptămânii, Grecia nu ajunge la un acord cu creditorii pe tema reformelor economice, nu va putea primi cele 7,2 miliarde de euro de care are nevoie cu disperare pentru a rămâne în programul de ajutor. Fără fonduri, guvernul va intra probabil în faliment din cauza datoriilor şi, potrivit unui avertisment lansat de banca centrală a Greciei, ţara ar porni pe „un drum extrem de greu” care va duce la ieşirea din zona euro, mai notează Financial Times. Niciuna dintre părţi nu pare dispusă să cedeze asupra unor puncte sensibile, unul dintre acestea fiind reducerea pensiilor grecilor. Într-un articol publicat în ziarul german Der Tagesspiegel este reluată poziţia fermă a premierului grec, Alexis Tsipras, care spune că insistenţa creditorilor internaţionali privind reducerea pensiilor va agrava criza financiară. El afirmă că majorarea procentului alocat pensiilor raportat la Produsul Intern Brut al Greciei nu provine din creşterea directă a sumei pentru pensii ci din scăderea performanţei economiei greceşti şi, implicit, a PIB-ului.
Principalul absent al reuniunii de la Luxemburg este chiar premierul grec, plecat în Rusia la invitaţia preşedintelui Putin. Într-un comentariu publicat sub titlul „Tsipras al Greciei caută iubire în Rusia”, CNBC scrie că vizita are loc în contextul în care relaţiile Greciei cu partenerii europeni se află la un nivel extrem de scăzut. În comentariu se arată – cităm – că „de când a devenit premier, domnul Tsipras a făcut multe pentru a accentua legăturile culturale şi istorice ale Greciei cu Rusia ca parte a unui efort de a îndepărta politicile externe şi economice de cele convenţionale centrate pe eurozonă”.
Nemulţumită de politicile europene este şi Rusia, care a ameninţat cu contramăsuri după ce Comisia Europeană a anunţat că va prelungi, până la 1 ianuarie 2016, sancţiunile impuse Moscovei în contextul crizei ucrainene. Asistentul preşedintelui Putin, Andrei Belusov, a declarat la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg că Rusia ia în calcul o serie largă de măsuri ca răspuns la preconizata prelungire a sancţiunilor UE. Potrivit Sputnik News, Belusov a afirmat „Nu exclud nimic. Vom vedea care sunt deciziile şi vom acţiona în conformitate cu interesele noastre”. Tot în contextul relaţiilor încordate dintre Moscova şi statele vestice reţinem un avertisment lansat de ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, care afirmă că există un risc tot mai mare ca strategia militară americană cu privire la flancul estic al NATO să scape de sub control. Ria Novosti reia declaraţiile ambasadorului Alexandr Iakovenko care afirmă – cităm – că „SUA alimentează fobia anti-rusească pentru a profita de situaţia creată şi pentru a-şi spori astfel prezenţa militară în Europa”. Afirmaţiile sunt făcute în contextul în care peste 2.000 de militari NATO din cadrul noii forţe cunoscute sub numele de vârf de lance se antrenează la un poligon din sud-vestul Poloniei.
Problema refugiaţilor continuă să se afle în atenţia politicienilor europeni şi implicit, a presei internaţionale. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat în faţa Parlamentului că „nu se poate ca doar cinci din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene să ia trei sferturi din numărul total de refugiați”. Daily Mail comentează că Angela Merkel face presiuni asupra partenerilor europeni ai Germaniei pentru a împărţi sarcina afluxului de azilanţi, argumentând că solidaritatea trebuie să fie o chestiune de curs comun. În acelaşi sens, Comisia Europeană a criticat decizia Ungariei de a construi un zid de securitate de-a lungul graniţei cu Serbia pentru a împiedica pătrunderea imigraţilor pe teritoriul ungar. The Wall Street Journal aminteşte că reprezentanţii Comisiei au recomandat guvernului de la Budapesta să caute soluţii alternative, chiar dacă ridicarea unui zid nu încalcă regulile Uniunii Europene, după cum a precizat Natasha Bertaud, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
