Negocieri, presiuni, decizii de ultimă oră – sunt cuvinte care caracterizează subiectul major al presei internaţionale de astăzi: criza datoriei din Grecia şi soluţii urgente de ieşire din ea.
„Le Monde” constată că guvernanţii de la Atena nu par deocamdată cuprinşi de panică în faţa riscului de criză bancară. „Grecii de rând, însă” – continuă ziarul – „se tem de o ieşire din zona euro, ale cărei consecinţe nici nu şi le pot imagina”. „Solvenţa băncilor Greciei: o bombă cu ceas” – titrează „Financial Times”, care constată că, „pe măsură ce depunătorii anxioşi îşi retrag masiv depozitele, economiştii avertizează că băncile ar putea intra în colaps”. Ziarul britanic anunţă că, înaintea summitului crucial care va avea loc luni, Banca Centrală Europeană a aruncat vineri băncilor Greciei un colac de salvare, mărind împrumuturile de urgenţă necesare instituţiilor financiare pentru acoperirea pierderilor generate de retragerile masive. Din Polonia, „Gazeta Wyborcza” este de părere că „lumea începe să se pregătească pentru ieşirea Greciei din zona euro”. „Ar mai fi, poate, o şansă la summitul de luni al liderilor Eurogrupului, unde vor fi luate deciziile politice privind problema prelungirii ajutorului financiar pentru Grecia”, mai scrie publicaţia. „Economiştii prezintă scenarii contradictorii, căci lumea nu cunoaşte un exemplu similar”, adaugă „Gazeta Wyborcza” şi punctează câteva dintre ele: „Varianta pesimistă prevede, în cazul unei treceri de la euro la drahmă, devalorizarea drastică a acestei monede, urmată apoi de o scădere importantă a nivelului de viaţă. Grecii, care nu produc mult, importă în schimb foarte mut din UE şi vor fi obligaţi să importe mai puţin. Pe de altă parte, ieşirea din zona euro poate atrage după sine chiar ieşirea Greciei din Uniunea Europeană. Există însă şi unii care spun că părăsirea zonei euro va aduce avantaje – atât Greciei, cât şi UE. În primul rând – argumentează ei – Atena în zona euro ar cere tot timpul să fie finanţată, pentru că de mai mulţi ani trăieşte numai cu diverse ajutoare din exterior. Optimiştii susţin, însă, că ieşirea Greciei din zona euro nu înseamnă sfârşitul lumii şi nici părăsirea Uniunii Europene”.
Problema crizei datoriei cu care se confruntă Grecia este o problemă pentru întreaga Europă, şi Uniunea Europeană trebuie să aleagă între a demonstra solidaritate cu Grecia şi a insista în aplicarea politicilor de austeritate, care nu duc nicăieri – scrie „Kathimerini”, citând declaraţiile făcute de premierul elen, Alexis Tsipras, la Forumul economic de la St. Petersburg. Aflat la conferinţa internaţională privind securitatea, desfăşurată la Bratislava, preşedintele Franţei, François Hollande, a insistat că Grecia şi creditorii ei internaţionali trebuie să ajungă la un acord care să ducă la prevenirea unei intrări în incapacitate de plată – notează „The Economic Times”. „Este extrem de important ca negocierile să continue şi se ajungă la o soluţie de compromis, dar această soluţie de compromis trebuie să fie în deplin acord cu reglementările UE”, a accentuat preşedintele Hollande, citat de publicaţie. Sub titlul „Forumul economic de la St. Petersburg: mai mult politică decât business”, „Liberation” face, într-o notă mai degrabă acidă, o caracterizare a reuniunii. „Este supranumit Davos-ul rus. Redus la o simbolistică politică, Forumul din fosta capitala imperială are ca scop să arate că Rusiei ‘îi merge bine’ şi că mai are încă prieteni printre liderii lumii”. Reuniunea de la St. Petersburg a adus cu sine şi semnarea unor pacte şi contracte. „Ministrul energiei din Rusia şi omologul său grec au semnat un acord premergător pentru construirea unui gazoduct cu finanţare rusească pe teritoriul Greciei”, scrie „Kathimerini”. În acelaşi timp, „Rusia lui Vladimir Putin va furniza Arabiei Saudite tehnologie nucleară în scopuri paşnice”, scrie „La Stampa” şi adaugă că „este cel mai important dintre cele şase acorduri pe care Putin le-a semnat la St. Petersburg”.
(Magda Baciu)
