O lume în criză – o criză economică, politică sau financiară: aceasta ar fi imaginea de ansamblu pe care ne-o oferă presa internaţională din ultima vreme.
Începând de astăzi (luni), „secretarul american al apărării, Ashton Carter, începe un periplu european care va cuprinde Germania, Estonia şi Belgia”, informează publicaţia americană „The Washington Examiner”. Din aceeaşi publicaţie aflăm printre altele că, „la Bruxelles, oficialul american va participa la o reuniune de două zile a miniştrilor apărării din ţările NATO”. Iar ziarul „The New York Times”, crede că mesajul vizitei este cât se poate de clar, titrând: „Secretarul Ash Carter va cere aliaţilor NATO să dezgroape manualul cu instrucţiuni de pe vremea ‘războiului rece'”. În opinia aceluiaşi ziar, ‘el îi va asigura pe aliaţii Americii şi ţările baltice de puternicul sprijin american pentru a le potoli îngrijorarea crescândă stârnită de agresiunea rusă”. Şi Kievul are temerile sale. Publicaţia poloneză „Rzeczpospolita” susţine că „autorităţile de la Kiev se tem de un atac dinspre Transnistria” şi că, „la Moscova, se prezice repetarea scenariului georgian în provincia separatistă de pe teritoriul Moldovei”. Moscova are şi ea însă temerile ei: într-un articol din publicaţia moscovită „Nezavisimaia gazeta” se afirmă că „Statele Unite au desemnat o aşa-zisă ‘hartă a ostilităţilor’ pentru cel- de-al doilea ‘război rece'”. Dar tot în Europa, o mică ţară de pe ţărmurile Adriaticii, reintră şi ea în atenţia presei după o oarecare eclipsă. În Albania, au avut loc duminică alegeri locale – „un test al democraţiei”, subliniază portalul albanez „Albanian Daily News”, „test care a fost urmărit îndeaproape de comunitatea internaţională”. Aceeaşi publicaţie afirmă că „ambasadorii unor ţări occidentale, precum Italia vecină sau Statele Unite, au vizitat o serie de secţii de votare” şi că, „pe parcursul scrutinului, nu s-au semnalat incidente”. „Cine vor fi cei 61 de primari şi cei 1.595 de consilieri municipali, asta se va şti în cursul zilei de azi (luni), când se vor afla rezultatele”, precizează săptămânalul turc „Turkish Weekly”, care adaugă că, „potrivit statisticilor sale, prezenţa la urne ar fi fost extrem de scăzută”. Atenţia întregii lumi este însă aţintită la est de Albania, în Grecia, o ţară ce parcurge o dramă al cărei sfârşit se va întrezări probabil chiar astăzi. Până atunci, declaraţii şi avertismente, unele fanteziste, iar altele categorice. În ziarul german „Frankfurter Allgemeine”, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, avertizează că Greciei nu o să-i meargă „să părăsească zona euro, să nu-şi plătească datoriile, dar să se aştepte ca banii de la bugetul UE să îi curgă în continuare”. Acelaşi ziar estimează că „încă nu se ştie dacă Angela Merkel, cancelarul german, va ajunge la un acord cu un guvern care refuză programul de salvare sau dacă ea va da ascultare sirenelor din cabinetul său care o încurajează să arunce peste bord guvernul grec”. Acelaşi ton îl are şi ministrul francez de finanţe, Michel Sapin, care, în ziarul „Le Monde”, afirmă că „amploarea riscurilor este încă necunoscută, aşa că scenariul ieşirii din zona euro trebuie evitat”. Dar în ziarul elen „Ethnos”, „ministrul de stat Nikos Pappas, un aliat al premierului Alexis Tsipras, a declarat că Grecia nu mai doreşte să fie ajutată de FMI”. „Mă număr printre cei care cred că FMI-ul nu trebuie să fie în Europa. Sper să găsim o soluţie fără participarea sa”, a afirmat Pappas. El a pretins că „Europa ‘nu are nevoie’ de instituţia de la Washington, că ‘programul ei nu este unul european’ şi că Europa ‘poate merge mai departe fără ea şi fără banii ei'”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
