„Optimism moderat” pare să fie sintagma care reprezintă cel mai bine atmosfera ce învăluie reuniunea de urgenţă de la Bruxelles, având drept scop identificarea unei rezolvări pentru criza financiară din Grecia. Reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro, întâlnire care a precedat summitul liderilor statelor din acest club, s-a încheiat cu mesaje puţin optimiste din partea participanţilor, tendinţă subliniată mai apoi şi de afirmaţia preşedintelui Comisiei Europene, care a declarat că nu este sigur că se va ajunge nici acum la un acord între Grecia şi creditorii internaţionali, după cum notează Kathimerini. „Jean-Claude Juncker avertizează că un acord cu Grecia necesar pentru a debloca o sumă vitală de bani şi pentru a permite Atenei să evite starea de default nu este deocamdată sigur”, scrie publicaţia greacă. Sub titlul „O troica divizată”, The Telegraph notează că forurile europene par a privi pozitiv la propunerile lansate de Atena înaintea reuniunii însă nu am auzit încă nimic de la celălalt mare jucător al evenimentului de la Bruxelles, Fondul Monetar Internaţional. „Christine Lagarde nu şi-a făcut apariţia la conferinţa de presă şi ultima dată când am auzit de ea, se plângea că nu sunt destui adulţi la masa tratativelor”, mai scrie The Telegraph.
Din presa internaţională mai reţinem că miniştrii europeni de Externe au extins oficial, până la sfârşitul lui ianuarie 2016, sancţiunile economice introduse împotriva Rusiei, pe care o acuză de anexarea Crimeii şi implicare în evenimentele din estul Ucrainei. The Wall Street Journal comentează – cităm – că mutarea îi va permite blocului să evalueze dacă Rusia aplică prevederile acordului de încetare a focului de la Minsk. „Decizia UE a fost luată fără o dezbatere între miniştri, ceea ce subliniază că în pofida unor luni de dispute privind situaţia din Grecia şi Ungaria, blocul a rămas unit în a se opune presiunii exercitate de Rusia asupra Ucrainei”, mai scrie The Wall Street Journal. New York Times comentează că „Rusia încearcă să nu se încline în faţa sancţiunilor care au restricţionat sever accesul marilor companii ruseşti la pieţele vestice de capital dar economia ţării suferă şi se contractă în continuare”. De cealaltă parte, autorităţile de la Moscova apreciază că prelungirea sancţiunilor îngheaţă conflictul politic dintre Rusia şi UE. TASS transmite că preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri externe, Aleksei Puşkov, este de părere că în lipsa unei presiuni serioase din partea UE, Kievul ar putea „să aibă o poziţie liberă faţă de înţelegerile Minsk”. Totodată, Rusia ameninţă cu contrasancţiuni proporţionale celor anunţate de Uniunea Europeană.
Rămânînd în zona tensiunilor pe axa SUA-UE-Rusia, amintim că şeful Alianţei Nord Atlantice a anunţat că NATO va decide majorarea forţei sale de reacţie rapidă până la 40.000 de oameni. Russia Today comentează că anunţul vine la scurt timp după ce secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a criticat autorităţile de la Moscova pentru intenţia de a adăuga arsenalului nuclear 40 de noi rachete balistice intercontinentale în 2015.
Migraţia continuă să fie un un subiect important pe agenda responsabililor europeni şi implicit a presei. Miniştrii de Externe ai Uniunii au lansat o operaţiune navală de combatere a traficului cu imigranţi pe Marea Mediterană. Misiunea Eunavfor Med este deocamdată limitată la supravegherea reţelelor de traficanţi, notează Le Monde şi reia declaraţiile înaltului reprezentant european Federica Mogherini: „Ţinta noastră nu sunt migranţii, ci cei care câştigă bani în detrimentul lor”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
