Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO discută, timp de 2 zile, la Bruxelles, măsuri de adaptare la noile provocări apărute la adresa securităţii Alianţei. Se aşteaptă dublarea numărului trupelor de Reacţie Rapidă în Europa, o soluţie pentru accelerarea adoptării deciziilor politice în caz de criză dat fiind că deciziile politice vor fi mult mai rapide decât până acum. De asemenea, se aşteaptă confirmarea pentru pachetul de măsuri de sprijin pentru creşterea capacităţii de apărare a Republicii Moldova şi probabil se vor lua nişte decizii legate de contracararea modelului de război hibrid aplicat de Rusia în cazul anexării Crimeei, dar şi în Donbas.
Forţa de Reacţie Rapidă va consta începând de-acum în 40 de mii de militari o creştere majoră de la nivelul anterior de 13 mii. Miniştrii Apărării au luat alte măsuri pentru a grăbi deciziile politice şi militare, inclusiv să pregătească trupe de acţiune de îndată ce se ia o decizie politică. Aliaţii au aprobat, de asemenea, un nou concept de planificare în avans. Crearea acestei Forţe de Reacţie Rapidă a fost la summitul NATO de anul trecut, cu obiectivul de a da încredere statelor din flancul estic al Alianţei care se tem de Ryusia, printre acestea aflându-se şi România. Jens Stoltenberg a anunţat, la o conferinţă de presă, după prima zi a reuniunii, că începând de-acum comandantul suprem al Forţelor Aliate ale NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, să primească autoritatea de a alerta şi pregăti trupele astfel încât acestea să fie gata de acţiune odată ce este luată decizia politică. Totodată, miniştri Apărării ai NATO au decis ca 6 Cartiere generale ale Alianţei, de dimensiuni mai mici, să fie operaţionale în state membre ale NATO, printre care şi în ţara noastră.
Jens Stoltenberg: Am finalizat dimensiunile şi componenţa celor 6 Cartiere generale NATO de dimensiuni mai mici. Acestea vor fi în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Fiecare va avea 40 de persoane şi va juca un rol cheie în planificarea de exerciţii militare şi în posibilitatea întăririi forţelor staţionate în zonă.
Deciziile luate la reuniune survin anunţului făcut de secretarul american al Apărării, Ashton Carter, care a declarat că statele din flancul estic al Alianţei, printre care şi România, vor fi amplasate arme grele, inclusiv tancuri, transportoare blindate şi piese de artilerie care pot echipa o forţă alcătuită dina proximativ 5.000 de soldaţi. Actuala consolidare militară a Alainţei reprezintă un răspuns la actele agresive din Europa ale Rusiei. Anexarea unei părţi dintr-un teritoriu nu este un act defensiv, este un act de agresiune, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu referire la Crimeea. Rusia continuă să trimite trupe, forţe, echipamente, pentru destabilizarea regiunii estice a Ucrainei. Nu există nici un dubiu că Rusia este responsabilă de acte agresive în Europa, a subliniat secretarul general al NATO în debutul reuniunii. În acelaşi timp, miniştrii Apărării au decis să aprobe un pachet de asistenţă financiară pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova.
Jens Stoltenberg: Am decis să acordăm un pachet de asistenţă financiară pentru capacităţile de apărare ale partenerilor noştri, cum este Republica Moldova, pentru a-şi întări şi securiza instituţiile. Prezent la reuniune, ministrul român al Apărării, Mircea Duşa a salutat decizia, precizând că aceasta reprezintă o investiţie nu numai în securitatea şi stabilitatea Moldova, ci şi în securitatea României. Mircea Duşa crede că ar trebui urgentată deschiderea unui birou de legătură al NATO la Chişinău. La finalul reuniunii de două zile a miniştrilor Apărării ai NATO, este aşteptată şi o conferinţă de presă a ministrului român al Apărării, Mircea Duşa.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI
