Neînţelegeri, controverse, acuzaţii reciproce şi tot felul de dispute mai mult sau mai puţin politice par să atragă acum atenţia presei internaţionale, o presă care, imparţială sau nu, reuşeşte să ofere o imagine elocventă a lumii de azi.
După atât de dificilele tratative cu Grecia, în prim-planul presei reintră acum şi tratativele vizând programul nuclear al Iranului pentru că şi acest termen-limită se apropie de final. Deşi rezultatul este încă aşteptat, pronosticurile au început să apară. Ziarul britanic „The Daily Mail” estimează că, „pentru secretarul american de stat John Kerry, un succes pe tema acestui tratat ar fi singura izbândă din îndelungata sa carieră de politician, marcată mai degrabă de multe eşecuri”. „Pierderea alegerilor prezidenţiale din 2004, ratarea unor proiecte legislative în pofida celor 28 de ani de carieră ca senator şi incapacitatea, este adevărat că nu singulară, de a facilita un acord de pace între israelieni şi palestinieni” sunt doar câteva dintre exemplele enumerate de acelaşi ziar. La Paris, „ministrul francez de externe, Laurent Fabius, se arată pesimist, afirmând că recente declaraţii ale liderilor iranieni nu par a fi în favoarea încheierii tratatului. ‘Franţa doreşte un acord, dar vrea ca acordul să fie solid”, ar fi declarat diplomatul francez, citat de ziarul francez „Le Monde”.
Iar cotidianul american „The Wall Street Journal” titrează: „Regimul din Iran se poate schimba, dar un tratat nuclear nu o să-l şi transforme”. Mai optimist totuşi, acelaşi ziar estimează că „speculaţiile sunt riscante şi un tratat nuclear e pe cale de a fi încheiat”. Dar suspansul persistă şi în Europa, unde tensiunile dintre Occident şi Rusia, ca şi cele dintre Uniunea Europeană şi Grecia continuă să alimenteze presa internaţională. Agenţia rusă de presă Interfaks a transmis că, „potrivit declaraţiilor lui Evgheni Lukianov, adjunctul secretarului Consiliului de Securitate, elementele sistemului de apărare antirachetă din Polonia şi România reprezintă un potenţial pericol pentru Rusia. ‘Ele ar face mai bune să se gândească la altceva, şi mă refer la Polonia şi România'”, ar fi adăugat Lukianov. „Din cauza scutului antirachetă, Polonia este ţintă a Rusiei”, titrează publicaţia poloneză „Rzeczpospolita”. Ziarul îl citează astfel pe acelaşi Lukianov, care ar mai fi spus că, „amplasând elemente ale scutului american antirachetă pe teritoriul lor, Polonia şi România devin automat ţintele noastre”. Din Republica Moldova, ziarul „Timpul” a urmărit şi el evenimentul. Potrivit ziarului moldovean, Lukianov a subliniat că, „în loc să se bazeze pe NATO, ţăriler baltice ar trebui să se gândească la ameninţările pe care singure şi le-au creat”.
Dar, deocamdată, Rusia trece la alte represalii şi, după cum relatează ziarul „The Moscow Times”, „Vladimir Putin a anunţat prelungirea cu încă un an a sancţiunilor împotriva exporturilor europene, astfel încât ruşii nu vor mai avea parte de ciocolată, peşte şi flori din Occident”. În sfârşit, Grecia rămâne eroina principală a ziarelor străine, întrucât ‘”situaţia ei este încă foarte nesigură”, după cum afirmă ziarul britanic „The Guardian”. Potrivit ziarului elen „Kathimerini”, Germania a afirmat că tratativele vizând prevenirea prăbuşirii Atenei sunt departe de a se fi încheiat, subliniind că acordul celor trei creditori internaţionali este primordial. „Impresia noastră este că mai e mult de mers”, ar fi declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, citat de acelaşi ziar. „S-ar putea ca un acord să nu însemne neapărat un final fericit”, estimează publicaţia portugheză „Jornal de Notícias”. „După şase luni, grecii sunt mai săraci, iar Europa este mai divizată.Vrea cineva să revendice victoria?”
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
