Actualitatea internaţională este plină de contradicţii, şi ziarele întrec în a oferi opinii avizate, chiar soluţii.
„New York Times” consemnează vizita secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în România, unde se amenajează un centru de comandă divizionar multinaţional al Alianţei Nord-Atlantice. În cadrul conferinţei de presă susţinută împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis, Jens Stoltenberg asigură că „NATO nu caută confruntarea cu nimeni, cu toate că Rusia este mai incisivă, încercând să îşi intimideze vecinii prin modificarea graniţelor cu forţa” – adaugă „New York Times” şi continuă: „Alianţa doreşte numai să menţină siguranţa membrilor săi din Est şi din Sud”. Pentru a fi şi mai convingător şi făcând referire la Ucraina, după cum relevă „Stars and Stripes”, secretarul general al NATO a precizat că până acum „Alianţa nu a constatat niciun fel de ameninţări imediate împotriva aliaţilor săi din vecinătate”. Îngrijorările persistă, însă, mai ales în ţările baltice: Letonia, Lituania şi Estonia, subliniază ziarul sârb „Blic”, care reaminteşte că NATO nu a răspuns la solicitarea Lituaniei privind prezenţa a cel puţin 3.000 de militari ai Alianţei în aceste state. Jens Stoltenberg şi-a exprimat rezerva faţă de o asemenea solicitare, care ar fi împotriva acordului cu Rusia semnat în 1997 – notează publicaţia sârbă.
„Cartierul general din România, subliniază Jens Stoltenberg citat de „Le Figaro”, similar celor care vor fi construite în statele baltice şi în Polonia şi Bulgaria, va servi la facilitarea desfăşurării forţei rapide de intervenţie a NATO, va susţine planificarea apărării colective şi va ajuta la coordonarea exerciţiilor militare. Potrivit Alianţei, centrele de comandă vor fi deplin operaţionale la sfârşitul anului, mai scrie „Le Figaro”.
Problemele emigranţilor agită spiritele în toată Europa, ultimul episod fiind cel care se petrece în aceste zile la graniţa dintre Ungaria şi Serbia. Decizia implantării unui gard înalt de 4 metri de-a lungul celor 176 de km ai graniţei dintre Ungaria şi Serbia este comentată, între alţii, de ziarul budapestan „Magyar Nemzet”. „Când guvernul a luat această măsură – scie ziarul – , a fost o decizie instinctivă şi nu una înţeleaptă”, pentru că „nici ‘cortina de fier’ ridicată la graniţa sârbă nu îi va opri pe migranţii ilegali, care vor intra în Ungaria de pe teritoriul României. Decizia transferă migraţia dinspre Serbia pe linia de frontiera româno-ungară şi problema de fapt nu se rezolvă” – concluzionează „Magyar Nemzet”. De la Viena, ziarul „Der Standard” consemnează opiniile unui medic în privinţa emigranţilor în articolul intitulat „Lipsă de respect în tratarea problemei refugiaţilor”: „Austria are nevoie de toţi cetăţenii ei, indiferent de originea lor. Şi, independent de cum vom soluţiona problema refugiaţilor, cer respectul necesar faţă de ei, acelaşi cu care suntem trataţi şi noi. Rasismul de fiecare zi trebuie să se sfârşească odată”.
În aşteptarea referendumului de duminică, analiştii se întrec în a găsi soluţii în criza datoriei cu care se confruntă Grecia. Ziarul atenian „Kathimerini” se ocupă de data aceasta de părerile Fondului Monetar Internaţional. „Grecia mai are nevoie de 60 de miliarde de euro în plus de la Uniunea Europeană până în 2018. De asemenea, creditorii internaţionali ar trebui să îi acorde Atenei o reducere la rata dobânzii şi o prelungire a perioadei de rambursare a ratelor”. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, comentând pe marginea tensiunilor generate la Bruxelles de eşecul negocierilor cu premierul elen, Alexis Tsipras, a declarat, citat de ziarul britanic „The Guardian”, că „grecii ar trebui să îl considere vinovat pe Tsipras pentru că a îngenuncheat ţara”. Poziţia premierului Alexis Tsipras rămâne însă categorică: „Alegătorii trebuie să spună NU la referndumul de duminică, indiferent de care va fi oferta Bruxellesului”, adaugă „The Guardian”.
Magda Baciu – RADOR
