În ajunul aşteptatului referendum din Grecia, presa internaţională face retrospectiva unei săptămâni pline de dramatism. Reţinem câteva titluri şi comentarii: Uniunea Europeană îi arată lui Tsipras ieşirea, titrează Liberation, reamintind că ideea referendumului a fost picătura care a umplut paharul răbdării europene; Grecia a pierdut zilele acestea toată bogăţia acumulată ca urmare a aderării la euro, susţine Le Monde, care se întreabă în acelaşi timp cum au reuşit grecii să organizeze un referendum în nouă zile. Din New York Times aflăm că Fondul Monetar International este în sfârşit de acord cu Atena asupra unui punct: datoria Greciei este nesustenabilă, în timp ce La Reppubblica are îndoieli că în cancelariile europene există un plan C pentru criza elenă, necunoscutele fiind mai multe decât certitudinile. Publicaţia britanică Financial Times observă că, pentru premierul spaniol Mariano Rajoy, criza elenă este un cadou, deoarece duce la scăderea în sondaje a formaţiunii de extremă stângă Podemos, înfrăţită cu Syriza. Bucurie pentru unii, tristeţe pentru alţii; premierul italian Matteo Renzi se teme că un NU la referendumul de duminică va da apă la moară partidelor anti-europene din întreaga Uniune, subliniază acelaşi Financial Times. Pentru Angela Merkel, menţinerea Greciei în zona euro şi evitarea falimentului ei are o mare importanţă, crede Rzeczpospolita, în primul rând pentru că ia în calcul posibila dezmembrare a zonei euro şi destabilizarea părţii de sud-est a Europei, o regiune unde şi aşa sunt destule probleme – de la valurile de imigranţi la neliniştile din Balcanii de Vest, plus ambiţiile Rusiei, care încearcă să obţină influenţă în regiune. Sub titlul „Rămâneţi cu noi!”, săptămânalul german „Die Zeit” publică un editorial bilingv – în germană şi în greacă – sub formă de scrisoare deschisă către poporul elen. „În ciuda decepţiilor provocate de dorinţa de revanşă a lui Tsipras, în ciuda erorilor Troicii, în pofida impresiei că noi, germanii, vrem să vă abandonăm, rămâneţi cu noi!”, adresează un apel editorialistul german.
De cealaltă parte a Atlanticului, Washington Post se arată preocupat de faptul că Georgia revine în orbita Moscovei, deoarece, constată publicaţia, liderii occidentali dau înapoi în faţa aspiraţiilor pro-UE şi pro-Nato ale acestei ţări, de teama de a nu supăra Rusia. Care Rusie este iritată de interdicţia la adresa parlamentarilor săi de a participa la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE. „Acele ţări care se pronunţă pentru renunţarea la sancţiuni trebuie să se bucure de o atitudine pozitivă din partea noastră. Iar ţări ca Estonia, Lituania, România şi Finlanda, care blochează cooperarea inter-parlamentară, trebuie să suporte consecinţele”, declară preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din Duma de Stat, citat de TASS. De la iritări politice la iritări militare: o altă publicaţie rusă, NEZAVISIMOE VOENNOE OBOZRENIE, analizează consecinţele şi perspectivele desfăşurării Sistemului de apărare anti-rachetă al NATO. Numit ironic Scutul cu pretenţii globale, acesta este considerat a fi orientat în primul rând împotriva Federaţiei Ruse şi a intereselor sale strategice.
Un nou dosar consacrat terorismului putem citi în The Guardian, sub titlul Din Siria până în Bosnia: Isis şi afiliaţii săi din întreaga lume. Aflăm de aici că Statul Islamic a început recent să recruteze luptători şi din rândurile populaţiei din Balcani, în special din Bosnia şi Herţegovina, o ţară în care tinerii sunt şomeri şi extrem de săraci. Pe acelaşi subiect, GAZETA WYBORCZA constată că Statul Islamic îşi îndreaptă privirea spre republicile asiatice ale fostei URSS, tot mai multe filmuleţe postate pe Internet ameninţând cu răsturnarea de la putere a necredincioşilor din această regiune. „Umbra neagră a califatului planează deasupra Asiei Centrale”, conchide publicaţia poloneză.
Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR
