Se pare că, armate sau de alt gen, ameninţările sunt cele care au atras atenţia presei internaţionale în ultimul timp, şi asta pentru că, după cum vom vedea, evenimentele pe această temă capătă o tot mai mare amploare şi importanţă.
Dacă în Europa, NATO şi armata rusă se întrec în a-şi demonstra capacitatea de ripostă în urma crizei din Ucraina, la celălalt capăt al lumii, China este cea care pare să stârnească îngrijorarea vecinilor. Ziarul japonez „Asahi Shinbun” relatează că „Taiwanul denunţă noua lege pe tema securităţii naţionale adoptată în China, lege care, în opinia oficialilor taiwanezi, este ‘nerealistă’ şi ‘lipsită de respect’ faţă de poporul taiwanez”. Tot „Asahi Shinbun” precizează că, „potrivit noii legi, tuturor chinezilor, inclusiv chinezilor din Taiwan, li se cere să apere suveranitatea Chinei şi unitatea ei”. Deloc intimidat de legea menţionată, „Taiwanul a organizat o mare paradă militară cu arme şi taucuri de ultimă generaţie pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, informează „Taipei Times”, un ziar de pe această insulă. Potrivit aceluiaşi ziar, „la eveniment au asistat oficialităţi taiwaneze, veterani de război, dar şi reprezentanţi din mai multe ţări, inclusiv din Japonia”. Dar demonstraţii de forţă similare sunt semnalate şi mai la sud. Publicaţia neo-zeelandeză „New Zealand Herald” subliniază că, „pentru prima oară, forţele armate neo-zeelandeze şi cele japoneze vor participa la marile manevre comune pe care armatele din SUA şi Australia le organizează o dată la doi ani”. Din ţara vecină, ziarul „The Australian” menţionează că, „la aceste manevre, cele mai mari din Australia, participă de obicei 30000 de militari americani şi australieni, dar, de această dată, la eveniment vor participa şi 500 de militari neo-zeelandezi, cărora li se vor adăuga şi 40 de militari ai Froţelor de Autoapărare Japoneze”. Tot despre ameninţări de ordin militar se vorbeşte şi în Europa, unde începând de ieri, în capitala Austriei, s-au reluat tratativele pe tema programului nuclear al Iranului. Ziarul israelian „Ha’aretz” informează că, „deşi nu s-a încheiat încă, oficialităţile iraniene au început deja să laude tratatul în faţa populaţiei, încercând să îi convingă pe iranieni că acordul e bun”. Ziarul precizează că, „încă de acum două zile, adjunctul ministrul iranian de externe a afirmat că cele două părţi sunt foarte aproape de a ajunge la un acord, dar că mai trebuie convenită formularea”. Referindu-se la acelaşi subiect, un articol din cotidianul american „The Wall Street Journal” are un titlu optimist, urmat de un subtitlu pesimist: „Tratativele nucleare cu Iranul par să avanseze pe măsură ce termenul-limită se apropie”, titrează ziarul. „Dar diplomaţi de rang înalt subliniază că extrem de dificilul acord menit să pună capăt unei crize care durează de 10 ani este departe de a fi sigur”, continuă subtitlul. De cu totul alt gen, ameninţările care pândesc Grecia au continuat şi ele să rămână în prim-plan. În ziarul italian „Il Messaggero”, premierul Italiei, Matteo Renzi, afirmă: „când vezi un pensionar plângând în faţa unei bănci sau oameni stând la coadă în faţa bancomatelor, îţi spui că o ţară atât de importantă ca Grecia nu poate avea un asemenea sfârşit”. Potrivit ziarului britanic „Daily Mail”, după închiderea secţiilor de votare, „Europa îşi mai ţinea încă respiraţia”, şi asta din cauză că „trei sondaje efectuate ulterior arătau un mic avataj de aproximativ 3 procente al celor care au spus ‘nu’. Dar în cotidianul german „Die Welt”, „preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, deşi a apărat poziţia dură adoptată de UE faţă de Grecia, a promis: „Nu-i vom lăsa pe greci în voia sorţii”. „Ne considerăm greci”, titrează publicaţia portugheză „Diário de Notícias”. Dar acelaşi ziar opinează că „a te considera grec în aceste zile înseamnă să ai doar garanţia că nu vine nimic bun”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
