Aşa cum ne-a obşnuit de atâta vreme, presa internaţională demonstrează că ştie să caute şi să găsească subiectele incitante cu care să-şi atragă cititorii.
Un astfel de subiect este Statul Islamic, temuta organizaţie islamistă care începe să îşi atragă susţinători din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. „Malaysian Insider”, o publicaţie din Malaysia, informează că, „în opinia autorităţilor australiene, doi piloţi ai companiilor aeriene indoneziene şi malaysiene AirAsia şi Premiair au devenit adepţi ai Statului Islamic, putând pune în pericol siguranţa zborurilor”. Potrivit aceleiaşi publicaţii, „la cererea australienilor, AirAsia Indonesia şi Premiair au precizat că piloţii nu mai sunt angajaţii lor”, iar ziarul australian „Sydney Morning Herald” publică fotografii ale celor doi şi afirmă că „unul dintre ei se află acum la Raqqa, în estul Siriei”. Tot despre Statul Islamic se pomeneşte şi într-un articol din ziarul britanic „Daily Express”, care lansează un avertisment britanicilor doritori să îşi petreacă vacanţa în Spania. „Atacurile Statului Islamic reprezintă un mare pericol”, titrează ziarul, iar „Spania se confruntă acum cu cel mai mare pericol terorist din ultimii zece ani”. Dar Statul Islamic mai înregistrează şi eşecuri. Ziarul turc „Sabah” relatează că, „în Afganistan, o dronă americană a provocat moartea a 52 de militanţi ai organizaţiei” şi, referindu-se la acelaşi incident, „Pakistan Daily” menţionează că, „printre victime, s-a numărat şi Shahiddullah Shahid, fost purtător de cuvânt al talibanilor pakistanezi”. În Orientul Mijlociu, Israelul se simte marginalizat, dar se reorientează. Ziarul israelian „Ha’aretz” relatează că, potrivit unui raport mai vechi al Ministerului de Finanţe, „Israelul ar avea de suferit din cauza unui eventual boicot al Uniunii Europene, iar asta s-ar putea datora întreruperii tratativelor de pace israeliano-palestiniene, mai ales dacă s-ar dovedi că eşecul se datorează Israelului”. „O deteriorare a relaţiilor comerciale cu UE ar provoca o încetinire a creşterii economice şi ar însemna un nivel de trai mai scăzut”, avertizează „Ha’aretz”. Dar Israelul se reorienteză, după cum reiese dintr-un al ziar israelian, „The Jerusalem Post”. Ziarul informează că, „dorind să marcheze împlinirea a 23 de ani de relaţii diplomatice, China şi Israelul sunt hotărâte să îşi întărească relaţiile comerciale, dorinţa fiind subliniată şi de vizitele pe care atât premierul Benjamin Netanyahu, cât şi fostul preşedinte Shimon Peres le-au efectuat în China în ultimii ani”. Europa pare să aibă însă acum alte preocupări. Ungaria, de exemplu, pare mulţumită. În ziarul budapestan „Népszava”, preşedintele parlamentului ungar, László Kövér, constată că, „la Bruxelles, s-a mai diminuat opoziţia faţă de guvernul ungar” şi ar avea şi o explicaţie: „Dacă la capitolul gestionării crizei am fi procedat la fel ca Grecia, azi ne-am afla noi în locul grecilor”. Şi referindu-se la criză, ziarul francez „Le Monde” constată că „această cură de austeritate a Greciei a fost cea mai îndelungată din zona euro”. Citat de acelaşi ziar, premierul grec Alexis Tspiras afirmă că „Grecia a fost un laborator al austerităţii, dar experienţa a eşuat”. În schimb, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este „un poet”, după cum afirmă publicaţia portugheză „Diário de Notícias”. „Cu talentul obişnuit, Juncker a declarat că a controlat ‘în detaliu’ situaţia în cazul în care Grecia va ieşi din zona euro”. Dar ziarul conchide: „Convingerea lui Juncker ar putea rămâne în istorie drept încă un moment în care ar fi fost mai bine să fi tăcut”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
