Nesfârşitele discuţii în privinţa Greciei sunt reflectate amplu în presa internaţională, precum şi analizele anticipative legate de soarta comunităţii europene. Se pare că „lipsa de încredere” este principalul obstacol în negocierile cu Atena, este avertismentul pe care liderii europeni îl repetă, notează EU-Observer, „Germania şi Franţa pe poziţii contrare”, scrie Financial Times, în timp ce Washington Post remarcă „O Europă divizată privind viitorul Greciei”. Wall Street Journal analizează situaţia şi din altă perspectivă: „În Balcani statutul Greciei de model este ameninţat, în timp ce politicienii se tem că impasul Atenei ar putea afecta percepţia investitorilor asupra Europei de Est. Pe de altă parte, Rusia anunţă că intenţionează să susţină refacerea economiei greceşti prin livrare directă de energie, precizează ziarul sofiot Dnevnik. Însă Wall Street Journal scrie despre risipirea mitului unui ajutor din partea Rusiei pentru Grecia. Astfel, elenii nu se pot baza pe ajutorul Moscovei, după ce oficialii de la Kremlin au renunţat la ideea unui pachet de ajutor pentru Atena, mai precizează Wall Street Journal. The Independent atrage atenţia că „este momentul să ne gândim mai mult la Europa decât la Grecia”. O problemă fundamentală este aceea că zona euro iese greu din recesiune, şi privind mai departe, există îngrijorări legate de scăderile demografice, mai semnalează cotidianul britanic. The Guardian explică de ce criza zonei euro reprezintă o faţetă a îndelungatei lupte pentru pace şi adaugă că „După două războaie mondiale, o simplă monedă nu trebuie să fie un motiv care să ducă la deraierea unui mare proiect european, care a fost construit în zeci de ani”. Financial Times remarcă pericolele neglijării celeilalte crize a datoriei din Europa, cea din Ucraina. „Economia din această ţară este afundată în dificultăţi. Continuarea prăbuşirii, eventual antrenată de intrarea în incapacitate de plată a datoriilor sale, ar putea duce la un val de refugiaţi, pe lângă care problema migranţilor care traversează Mediterana ar părea neînsemnată. În centrul crizei se află energia, dar tot aceasta ar putea fi o parte a soluţiei”, opinează Financial Times. O ameninţare extrem de serioasă. „Reţeaua mondială a ISIS se extinde”, titrează Habertürk. „Gruparea Statul Islamic, ce deţine controlul asupra unor zone întinse în Siria şi în Irak, îşi măreşte numărul aliaţilor. În Africa, după gruparea Boko Haram, organizaţia Al-Shabaab, s-ar putea alătura ISIS. Al-Shabaab se pregăteşte să proclame zone islamice în Tunisia, Indonezia şi Filipine”, consemnează publicaţia turcă. The Economist se ocupă de războiul civil al Libiei. „Cinci planuri de pace, şi numărătoarea continuă”, punctează cotidianul britanic şi subliniază că există temeri că ISIS, care şi-a extins prezenţa în centrul Libiei, a pus ochii pe infrastructura petrolieră a ţării. The New York Times se ocupă de un subiect care vizează Bucureştiul: Marşul Unirii, în care tineri unionişti basarabeni au mers pe jos de la Chişinău în capitala României. „Moldovenii şi românii cer reunificarea şi aştern flori”, notează cotidianul american şi adaugă: „România, deja membru al UE, este un mare susţinător al ambiţiilor Moldovei de a adera la blocul comunitar”. „Hore ale Unirii, emoţii puternice! Românii de pe ambele maluri s-au îmbrăţişat după trecerea Prutului”, reţine şi Timpul din Republica Moldova. Mii de oameni au refăcut celebrele „Poduri de Flori”, iar în horele Unirii s-au prins românii de pe ambele maluri ale Prutului”, mai scrie cotidianul de la Chişinău.
Iulia Lăpădat
