În anul 2006, în timpul acordării unui interviu redactorului postului nostru, la întrebarea referitoare la perspectivele înființării unui centru cultural al României la Beijing, subiect aflat în discuție, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, afirma: “Numărul tot mai mare de români vorbitori de limbă chineză şi de chinezi vorbitori de limbă română reclamă acest lucru, dar înfiinţarea unui Centru Cultural la Beijing nu este doar o problemă de satisfacere a curiozităţii culturale a vorbitorilor de limbă română din China, spre exemplu, am convingerea că un Centru Cultural Român la Beijing poate fi un vector de apropiere între poporul român şi poporul chinez, pentru că îmi este cunoscută setea chinezilor de a şti despre cultura ţărilor europene şi, de ce nu, în mod deosebit despre cultura României, pentru care au o simpatie deosebită.” Reporterul nu a ratat ocazia și a menționat presedintelui României faptul că setea de cunoaștere a determinat un ascultător al RRI, Wu Xuan din provincia Henan, ca în luna ianuarie 2006 să plătească aproape o mie de dolari biletul de avion pentru a efectua un sejur în România, la invitatia Radio România Internațional, la Braşov. Traian Băsescu: “Este o confirmare a interesului menţionat.”
Au trecut ani, si Institutul Cultural Român de la Beijing, a 18-a filială din străinătate a Institutului Cultural Român, a fost inaugurat la Beijing marţi, 14 iulie 2015. La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Ministerului Afacerilor Externe din Romania si Republica Populară Chineză, ai autorităţilor locale şi ai mediului academic, inclusiv experţi chinezi în limba şi literatura română şi reprezentanţi ai presei.
Directorul Institutului Cultural Român din Beijing, cunoscutul scriitor și sinolog Constantin Lupeanu, a acordat un interviu redactorului Radio România Internațional în scopul prezentării principalelor obiective și activități menite să promoveze cultura românească, sub toate aspectele, în Republica Populară Chineză.
Redactor: Stimate domnule director, sunteți un foarte bun cunoscător al realităților chineze, atât în domeniul politic, având în vedere faptul că ați avut o activitate îndelungată ca diplomat al Ambasadei României în această țară, precum și în domeniul cultural. O alegere foarte potrivită pentru acest post de foarte mare răspundere, cu atât mai mult cu cât este singurul institut cultural din întreaga Asie și, de asemenea, cunoscut fiind faptul că, după anul 1990, România a început să fie din ce în ce mai slab percepută în această țară. Desigur că în lunile premergătoare inaugurării acestui institut cultural ați stabilit, împreună cu cei de-acasă, unele proiecte de început.
Constantin Lupeanu: Doresc să menționez, pentru început, faptul că am fost diplomat este un fel de a spune, pentru că, fiind scriitor, am fost consilier cultural. M-am ocupat cu aceleași probleme cu care mă voi ocupa acum, diferența fiind că îmi voi desfășura activitatea la Institutul Cultural Român, o instituție mult mai deschisă către societatea locală.
Inaugurarea a fost destul de frumoasă, au fost prezente poate mai bine de trei sute de persoane, în special oameni de cultură, în frunte cu președintele Uniunii Scriitorilor, personalități din rândul Uniunii Ziariștilor și altor asociații profesionale din domeniul artistic, dar și oficialități din cadrul Ministerului de Externe, Ministerul Culturii și din alte instituții centrale. În privința obiectivelor institutului, dorim să exprimăm identitatea culturală românească prin multe evenimente culturale, din toate domeniile. Vă pot spune că la foarte puțin timp după această inaugurare oficială vom începe activitățile propriu-zise, chiar în a treia decadă a lunii iulie, perioadă în care un teatru din România va efectua un turneu de spectacole în 3-4 orașe din China. În luna august vom avea o activitate foarte importantă, prima participare românească la Târgul Internațional de Carte de le Beijing, eveniment grandios care se organizează de peste un deceniu. Noi vom avea un stand mare, vor veni scriitori și vom avea cărți publicate de principalele edituri din România. Participarea noastră la această acțiune, iată că vă mai dezvălui un amănunt, se va încheia cu două manifestări închinate Zilei Limbii Române, 31 august. Vor fi două manifestări, una chiar în cadrul târgului de carte, în data de 30 august, iar a doua, chiar în ziua de 31 august – dată la care noi, românii, sărbătorim de trei ani limba română – la Universitatea de Limbi Străine din Beijing.
Reporter: Cărțile de care ați vorbit sunt traduceri în limba chineză sau vor fi prezentate în limba română, urmând traducerea acestora?
Constantin Lupeanu: Noi vom prezenta ultimii noutăți editoriale și vom contacta principalele edituri chineze. Vor fi prezenți cei mai buni traducători chinezi de limba română și avem convingerea că vom reuși să impunem unele titluri, așa încât anul viitor să avem cărți noi în librăriile chineze.
Reporter: În această privință, îl cunoașteți, desigur, pe profesorul Li Jiayu, unul dintre cei mai renumiți traducători, cel care a publicat în iulie 2008 prima traducere în limba chineză, direct din limba română, a operei scrise de Caragiale, “O Scrisoare Pierdută.” Cu siguranță că mai are câteva exemplare din această traducere, ca și biblioteca Ambasadei României, de altfel.
Constantin Lupeanu: Desigur, sunt multe cărți. Deși Institutul Cultural Român la Beijing a fost inaugurat abia acum, totuși s-au tipărit carți românești. Este, într-adevăr, domnul Li Jiayu, mai este domnul Xuan De, un foarte mare traducător, domnul profesor Ding Chao, un om de mare prestigiu, domnul Gao Xing, nu numai traducător de limba română, dar și redactor șef al revistei Literatura Străina, cum este în România revista Secolul 20, un om de mare valoare și de putere în domeniul literaturii și al publicisticii. De amintit, desigur, profesorul Zhang Zhipeng, cel care a tradus din opera lui Eminescu. Și apropo de Eminescu, vreau să vă spun că pregătim o nouă versiune Eminescu, realizată de o tânără masterandă care lucrează cu entuziasm la o versiune Eminescu a oamenilor născuți după 1990. Cu siguranță, aceste personalități, împreună cu o tânără generație pe care dorim să o formăm și să o lansăm, vor traduce și vor publica cele mai bune cărți românești.
Redactor: Adresa institutului este în zona Soho, în apropierea zonei ambasadelor, una dintre cele mai moderne din Beijing. Vă rog să ne vorbiți despre spațiul în care funcționează institutul și despre genul de activități care pot organizate în această incintă. Ați menționat anterior despre o trupă de teatru, spațiul permite organizarea unor spectacole?
Constantin Lupeanu: Institutul funcționează în incinta unui mall foarte mare, modern, situat vizavi de Ministerul de Externe, în proximitatea Ministerului Culturii și la numai patru kilometri de Piața Tian An Men, deci suntem în centrul capitalei Beijing. Trupa de teatru va avea spectacole într-un teatru mare, profesionist, din Beijing. Institutul Cultural Român dispune de spații generoase, avem o sală de expoziții de o sută de metri pătrați care găzduiește în aceste zile expoziția de grafică a profesorului academician Mircea Dumitrescu și o expoziție de tapiserie, semnată de soția dumnealui, Ana Maria Orban. A doua sală este biblioteca IT, loc în care vom organiza întâlniri, prelegeri, mese rotunde. Biblioteca va fi dotată cu computere care vor stoca date despre România, o miniprezentare enciclopedică a României, astfel încât cei interesați să poată accesa informațiile de interes. Aceste informații sunt prezentate în limbile română, chineză și engleză.
Redactor: Domnule director, în opinia dumneavoastră de specialist pe lumea chineză, pe cultura chineză, care ar fi domeniile de impact asupra opiniei chineze pentru stimularea interesului față de cultura română?
Constantin Lupeanu: Vă rog să-mi permiteți să-l citez pe domnul Radu Boroianu, președintele Institutului Cultural Român, care vorbea despre China ca despre un spațiu dinamic și provocator. Din acest punct de vedere, și noi va trebui să alegem programele cele mai semnificative în primul rând pentru cultura românească. Vorbind despre succesul la public, din experiența mea în China și în Asia, vă mărturisesc că nu există opreliști. Expozițiile de artă, de pictură, sunt foarte agreate, filmele românești au deja o istorie îndelungată în China. Reprezentantul Ministerului chinez al Culturii, în cuvântarea sa din timpul ceremoniei oficiale de inaugurare a Institutului Cultural Român, a vorbit chiar despre faptul că ecoul filmelor artistice românești nu s-a stins încă, deși ele au fost foarte la modă în anii 70-80.
Reporter: Desigur că aici ne referim la generațiile care au vizionat aceste filme. Avem potențial pentru a stimula și, ulterior, pentru a menține interesul generațiilor mai tinere? România are potențialul necesar pentru a ataca, să spunem, această țintă, tânăra generație a Chinei?
Constantin Lupeanu: Sigur că da, spre acest obiectiv țintim. Trebuie să vă spun că în special generația tânără este foarte prezentă pe rețelele de socializare, iar fotografii, texte și prezentări care au avut loc în timpul ceremoniei de inaugurare circulă deja pe aceste rețele de socializare și sunt mii de accesări ale acestor informații. Prin urmare, am toată siguranța că vom veni cu lucruri de preț, vom arăta publicului chinez creativitatea înaltă a poporului român și avem convingerea că vom avea drum deschis către inimile tinerei generații.
Redactor: Domnule director, orice idee bună și orice program foarte bine structurat, mai ales la asemenea distanță, necesită și fonduri pe măsură. Sunteți sprijinit de-acasă în eforturile pe care le faceți la Beijing?
Constantin Lupeanu: Sigur că da. Nu au fost probleme și nu vor fi, pentru că nu este o inițiativă a unor persoane particulare, a unor entuziaști, ci a Guvernului României și avem toată convingerea că autoritățile române vor oferi, ca și până acum, tot sprijinul. După cum știm, Institutul Cultural Român se află sub egida Parlamentului României, nu trebuie să vă faceți temeri dumneavoastră.
Reporter: Nu, a fost o întrebare pusă în contextul problemelor financiare existente și din dorința ca ideile și inițiativele venite din partea unui foarte bun cunoscător ca dumneavoastră să poată obține susținerea financiară necesară. Aceasta, cu atât mai mult cu cât avem nevoie de o renaștere a prezentării culturii românești într-o țară atât de mare și, de asemenea, este singurul institut cultural din Asia.
Constantin Lupeanu: Sigur că da. Noi chiar sperăm ca, încet-încet, evenimentele mai importante să le itinerăm în principalele orașe ale Chinei, țară cât un continent. Ulterior, cu aprobările necesare, sperăm chiar să trecem granițele Chinei cu anumite spectacole, cu anumite evenimente culturale de seamă, pentru a le prezenta în țări din Asia de Sud-Est, unde cultura română a fost mai puțin prezentă și unde sunt, cu siguranță, entuziaști. Îmi amintesc că în urmă cu ani am publicat în Tailanda o primă ediție Eminescu și a avut un ecou covârșitor.
Redactor: Domnule director, vă mulțumesc și vă asigur că vom fi întotdeauna alături de dumneavoastră pentru prezentarea activităților din China și, de ce nu, în alte țări asiatice. Vă mulțumin foarte mult și vă urăm mult succes!
Constantin Lupeanu: Eu vă mulțumesc, dumneavoastră și tuturor celor care ne ascultă! Așteptăm sugestii, suntem deschiși oricăror idei care ar fi în măsură să sprijine prezentarea culturii României în China și în Asia.
