Presa internaţională continuă să analizeze consecinţele crizei elene şi cele ce decurg din semnarea tratatului privind denuclearizarea Iranului. Sub titlul „Viitorul Greciei după acord”, Le Monde descrie situaţia ingrată a guvernului de la Atena, nevoit să impună populaţiei un nou program de austeritate, încălcându-şi promisiunile, şi măcinat de controversele din sânul coaliţiei. Dacă Liberation, cotidian de stânga, se grăbeşte să îl citeze pe reputatul economist Joseph Stiglitz, în opinia căruia acordul rezultat este injust, deoarece Germania nu are nici bun simţ economic, nici compasiune, Financial Times redă poziţia preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care se declară „alături de băncile elene şi de menţinerea Greciei în Eurozonă”. Eurogrupul acordă un împrumut de urgenţă Atenei pentru plata scadenţelor iminente, anunţă şi The Guardian, precizând că, din păcate, noile împrumuturi acordate Greciei sunt destinate mai mult acoperirii ratelor şi dobânzilor vechilor împrumuturi. Ceea ce ar trebui să impună reducerea datoriei elene, reaminteşte Corriere della Sera ultima poziţie a Fondului Monetar Internaţional, instituţie care a aşteptat, ce-i drept, întâi mutarea europenilor. „Merci la France”, titrează Kathimerini un articol ce omagiază rolul crucial jucat de Paris în ajungerea la un acord care să menţină Grecia în zona euro. „Preşedintele Francois Hollande poate fi nepopular în Franţa, dar există un loc în care oamenii îi trimit flori şi bilete de mulţumire, şi anume Grecia. Motivul? Eforturile depuse de acesta în favoarea acceptării planului de salvare, care fac din el eroul pozitiv, în contrast cu imaginea negativă a cancelarului german în această ţară”. Despre acordul privind denuclearizarea Iranului, numai de bine. Sau cel puţin aşa se văd lucrurile în publicaţia oficială iraniană Tehran Times, de unde aflăm că autorităţile se aşteaptă la un boom economic, la redeschiderea ambasadelor occidentale şi la, cităm, „zile de aur pentru turism”. Ceva mai reţinute, publicaţiile americane subliniază echilibrul fragil din spatele documentului. Astfel, New York Times reaminteşte că preşedintele american Barack Obama are la dispoziţie 60 de zile pentru a-i convinge pe sceptici că acordul este viabil, votul din Congres, unde republicanii sunt majoritari, fiind crucial pentru Administraţie. Washington Post, în schimb, accentuează nemulţumirea premierului israelian Netanyahu, care, în opinia editorialistului, „are nevoie permanent de tensiuni cu Iranul pentru a-şi întări poziţia în plan intern”. De la Londra, The Guardian remarcă la rândul său poziţia tot mai dificilă în care se află acum Netanyahu, criticat de opoziţia laburistă din Israel tocmai pentru că nu a jucat nici un rol în negocierile privind denuclearizarea Iranului şi dezavuat de SUA pentru obstrucţionismul său notoriu. De la butoiul de pulbere din Orientul Mijlociu trecem la cel din Balcani. Premierul Macedoniei îşi dă în sfârşit demisia, după luni de presiuni ale străzii şi ale opoziţiei, negociind organizarea de alegeri anticipate în primăvara anului viitor, aflăm din New York Times. Publicaţia de la Skopje Nova Makedonia anunţă că negocierile privind formarea unui nou guvern au fost deja lansate. În Serbia vecină se află în vizită oficială preşedintele României, Klaus Iohannis, prilej de reiterare a bunelor relaţii tradiţionale dintre cele două ţări, scriu la unison publicaţiile belgrădene Blic şi Danas. Din cotidianul central Politika aflăm că preşedintele Tomislav Nikolic a făcut referire la conflictele din Republica Macedonia şi la nefericita decizie a Ungariei de a ridica un zid la frontiera cu Serbia, dând ca exemplu pozitiv România, căreia i-a mulţumit pentru sprijinul oferit ţării sale în procesul de integrare europeană. După cum a subliniat preşedintele sârb, „România şi Serbia nu au ce să uite sau să-şi ierte una celeilalte”, menţionează publicaţia citată.
Ruxandra Lambru – RADOR, 17 iulie
