O lume sub semnul dilemelor şi al neîncrederii – aceasta ar fi imaginea reflectată acum în presa internaţională şi se pare că motivele sunt destule.
„În urma acordului nuclear, ONU trece la ridicarea sancţiunilor impuse Iranului”, titrează cotidianul american „The New York Times”. Acelaşi „The New York Times” estimează că „aprobarea unanimă a deciziei în Consiliul de Securitate al ONU va provoca aprinse dezbateri în Congresul Statelor Unite”. Dar nu doar Congresul american ar fi nemulţumit, pentru că, tot în „The New York Times”, secretarul de stat John Kerry era deja de părere că „votul Consiliului nu ar trebui să aibă loc până când Congresul nu va putea mai întâi să examineze acordul”. Însă „acordul cu Iranul nu reprezintă cea mai mare înfrângere pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu”, estimează cotidianul israelian „Ha’aretz”. Ziarul consideră că, „în definitiv, asupra acestui acord s-au concentrat toate eforturile premierului din ultimii şase ani şi el a făcut totul pentru succesul lui, distrugând orice punţi, încălcând orice diplomaţie şi iritând orice prieten pe care Israelul şi l-ar mai fi putut apropia”. Portalul „Middle East Eye” consideră că, „pentru palestinienii din Hamas, acordul cu Iranul creează o mare dilemă, militanţii întrebându-se încotro să se orienteze: spre Ryadh, adică spre Arabia Saudită, sau spre Teheran?” Iar ziarul francez „Le Monde” consideră că, „după acordul de la Viena, valsul diplomatic şi economic al europenilor în jurul Teheranului a început, iar vizita de duminică a vicecancelarului german, Siegmar Gabriel, la Teheran nu a fost decât un prim semn”. În Europa, criza refugiaţilor pare să înlocuiască Grecia în atenţia oficialilor europeni. „În Grecia, băncile s-au redeschis”, anunţă ziarul italian „Corriere della Sera”, „deşi sumele ce pot fi retrase din bancomate rămân limitate”. „Grecia dispune plata creditorilor”, titrează publicaţia portugheză „Diário económico”. Dar ziarul elen „Kethimerini” îşi concentrează deja privirile în altă direcţie. „Ţările Uniunii Europene au încercat, luni, să ajungă la un acord vizând soluţionarea crizei provocate de imigranţi”, afirmă ziarul, care subliniază totodată că „un acord pe această temă este crucial”. „Luni, s-au făcut ultimele retuşuri”, afirmă publicaţia spaniolă „ABC”, care adaugă însă că, „în unele ţări, proceduri pe această temă există deja, dar nu există criterii comune de acţiune”. În cotidianul ungar „Napi Gazdaság”, un secretar de stat din Ministerul ungar pentru Resurse Umane, Miklós Soltész, afirmă că „ar fi necesar ca nu doar Ungaria şi câteva ţări, ci întreaga Uniunea Europeană să tragă un semnal de alarmă, astfel încât situaţia să se soluţioneze eficient şi rapid”. În Statele Unite însă, recent anunţatul candidat la preşedinţia Statelor Unite, miliardarul Donald Trump, este de cu totul altă părere. „Sincer vorbind, în Statele Unite, imigranţii ilegali sunt mai bine trataţi decât veteranii armatei noastre”, afirmă el în „The Washington Times”. Ştim însă sigur acum că un anumit val de imigranţi clandestini s-ar putea opri cu siguranţă. „Ambasadele Statelor Unite şi Cubei s-au redeschis în cele două ţări după o întrerupere de 54 de ani”, anunţă ziarul american „The Wall Street Journal”. „Steagul cubanez flutură din nou la poarta ambasadei cubaneze din Washington”, titrează şi ziarul spaniol „El País”. Şi acelaşi ziar îl citează pe fostul preşedinte american Dwight Eisenhower, care, cu mulţi ani în urmă, declarase: „Speranţa şi convingerea mea este aceea ca, nu peste mult timp, să ne reluăm prietenia nostră istorică”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
