Lunea aceasta, miniştrii de interne ai celor 28 de state memebre UE s-au reunit la Bruxelles pentru a dezbate din nou subiectul repartizării pe durata următorilor doi ani a unui număr de 40.000 de solicitanţi de azil ajunşi pe coastele Italiei şi Greciei. Deşi nu a reuşit să ajungă la un acord care să prevadă relocarea numărului menţionat mai sus şi convenit de şefii de stat şi de guvern în cadrul summit-ului din iunie, până la urmă, Consiliul Miniştrilor de Interne a fost de acord asupra repartizării unui total de 32.256 de persoane între mai multe state membre.
Au fost şi ţări care au profitat de caracterul voluntar al acţiunii, pentru a respinge primirea de solicitanţi de azil (aşa cum este cazul Austriei, Ungariei, Danemarcei şi al Marii Britanii). România s-a aflat printre statele care s-au declarat dispuse să ofere găzduire pe teritoriul său acestor persoane care au fost nevoie să-şi abandoneze ţările.
Tema migraţiei este una care a declanşat multe dispute şi tensiuni între partenerii comunitari, motiv pentru care i-am rugat pe reprezentanţii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Biroul în România – Maria Voica, Projects Coordinator, Mihaela Timaru, Project Assistant şi Cătălin Bercaru, Communication Assistant – să ne ofere câteva răspunsuri şi explicaţii legate de subiectul migraţiei, pentru a înţelege mai bine implicaţiile pe care le are acest fenomen asupra contextelor sociale şi geo-politice actuale.
Reporter: Sunt tot mai multe dezbateri la nivel european legate de fenomenul migratiei, pana la punctul in care multi spun ca a divizat Europa. S-a intensificat acest fenomen in ultimul timp sau a fost neglijat si acum se vad consecintele? Ce se intampla?
Reprezentant OIM: Europa se confruntă, într-adevăr, cu o presiune migratorie fără precedent, iar rutele cel mai intens folosite sunt cele maritime (ruta Est Mediteraneană: din Turcia spre Uniunea Europeană prin Grecia, sudul Bulgariei sau Cipru, și ruta Central Mediteraneană: din Nordul Africii spre Italia și Malta prin Marea Mediterana).
An de an, căile maritme sunt poarta de intrare în Europa pentru sute de mii de migranți. Cifrele anului 2014 arată un total de peste 220.000 de mii de migranți care au intrat ilegal în Europa pe mare . Această cifră ne arată o creștere de aproape 150% compartiv cu anul 2013. Ceea ce vedem însă de la începutul acestui an în Mediterana este fără precedent din trei motive:
În primul rând, numărul migranților prin Marea Meditarană în primele șase luni ale anului 2015 a ajuns la peste 150.000, adică aproape de cifra totală a sosirilor ilegale pe mare înregistrate pentru tot anul 2014 în Italia (170.000).
De asemenea, observăm o echilibrare în 2015 între Italia şi Grecia în ceea ce priveşte numărul sosirilor înregistrate (Italia – 74.947 ; Grecia – 75.970) . Această echilibrare este însă doar una aparentă, ea marchează de fapt o schimbare majoră la care asistăm. Respectiv, dacă până în 2015, Italia a fost în fruntea țărilor pe țărmul cărora s-a încheiat Odiseea ambarcațiunilor improvizate, în 2015 numărul migranților sosiți în Grecia eclipsează numărul de anul trecut din aceeași perioadă, de puțin peste 34.000 de migranți. Această schimbare este posibil cauzată de schimbarea rutei de migrație a cetățenilor sirieni care scurtează astfel drumul spre Europa prin Grecia, pe ruta Est Mediteraneană. Se estimează că peste 22.000 de sirieni au ajuns în Grecia anul acesta.
Mai mult, potrivit datelor furnizate de Garda de Coastă din Grecia, în luna iunie 2015 numărul celor care au traversat Marea Egee spre insulele grecești a fost de aproape 900 pe zi, iar în prima săptămână din luna iulie 2015, 7 202 migranți au ajuns pe mare în Grecia, majoritatea fiind din Siria, Afganistan, Pakistan, Irak și Somalia . Așadar, Grecia este în acest moment una din țările Uniunii Europene cele mai afectate de fluxurile migrației ilegale, cu atât mai mult cu cât se confruntă și cu cea mai gravă criză economică din istoria ultimelor decenii.
În al doilea rând, numărul oficial al pierderilor de vieți omenești (peste 1900) este, din păcate, de mai bine de două ori mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, iar tragediile din Mediterana au fost cele care au tras de fapt semnalul de alarmă și au generat dezbateri la nivel european legate de fenomenul migrației.
În al treilea rând, natura sau structura fluxurilor migratorii s-a diversificat și este una mixtă, respectiv cei care încearcă să treacă ilegal prin Mediterana spre Europa sunt atât migranți economici (cei care caută un loc de muncă în Europa), cât și persoane vulnerabile (copii, chiar femei însărcinate, victime ale traficului de persoane cu precădere din Nigeria) și persoane în nevoie de protecție internațională (refugiați, solicitanți de azil) pe fondul conflictelor din Siria, Irak, Libia, Eritrea sau Sudan. De aici rezultă, de fapt, una dintre cele mai mari provocări pentru statele gazdă și Europa, în general, și (refugiați, solicitanți de azil) pe fondul conflictelor din Siria, Irak, Libia, Eritrea sau Sudan. De aici rezultă, de fapt, una dintre cele mai mari provocări pentru statele gazdă și Europa, în general, și anume, de a găsi modalitățileși resursele cele mai potrivite pentru a răspunde nevoilor diferite pe care le au aceste persoane. Și nu vorbim numai de nevoi umanitare, ci de nevoi de integrare pe termen lung.
Reporter: De ce este, dupa parerea dvs., atat de greu de gestionat si de solutionat acest fenomen la nivel european?
Reprezentant OIM: Migrația, în general, este un fenomen foarte dinamic. După cum am văzut, structura fluxurilor migratorii, a rutelor de migrație și a numărului celor care migrează se schimbă frecvent și se adaptează realităților și contextelor socio și geo-politice cu o rapiditate remarcabilă. Pentru că suntem în Europa, avem uneori tendința de a ne uita și analiza mai mult ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene. Migrația este însă un fenomen la scară mondială, iar situațiile de migrație forțată (din cauza conflictelor armate, a nerespectării drepturilor omului, a schimbărilor climatice) afectează peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume .
La nivel european, migrația este probabil greu de gestionat pentru că este privită ca fiind o problemă de rezolvat și nu un fenomen care, dacă ar fi reglementat corespunzător și uniform la nivelul Uniunii, ar aduce beneficii Europei.
Pentru a reglementa însă acest fenomen, este nevoie ca Europa să privească dincolo de intervenția punctuală într-o criză umanitară. Misiunile de salvare în Mediterana, ca de altfel întregul set de măsuri din Agenda europeană privind migrația sunt un prim pas important pentru gestionarea fenomenului, dar nu și suficient. Este nevoie de crearea unor condiții structurale și schimbări sistemice care să permită punerea în valoare a beneficiilor migrației pentru toți cei implicați (în țările de origine, tranzit și de destinație), precum și de recunoașterea faptului că migrația va exista, ea nu poate și nu trebuie oprită deoarece este un factor esențial de creștere și dezvoltare.
Reporter: Ajung acesti migranti si in Romania? Cum, cine sunt si de unde vin? Si care sunt motivele pentru care vin in tara noastra? Multi dintre conationalii nostri vor sa plece din Romania; strainii de ce vin?
Reprezentant OIM: Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, în anul 2014 erau înregistraţi oficial în România 98.586 de cetățeni străini, dintre care 57.471 din afara spațiului comunitar (cei mai mulţi provin din Moldova – 9.838, Turcia – 8.816 şi China – 7.359) şi 41.115 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană ( Italia – 11.369, Germania – 5.265, Franţa – 4.378).
Un număr important de străini înregistrază judeţele București-Ilfov, Constanţa, Timiş, Cluj şi Iaşi, respectiv centrele universitare, unde vin mulţi studenţi din străinătate. Principalele tipuri de premise de ședere sunt eliberate pentru studii, străini – membrii de familie a unor cetățeni români, muncă și în alte scopuri (voluntariat).
OIM România a înființat în 2010 o rețea națională de 15 Centre de Informare și Consiliere pentru Străini care facilitează integrarea socială, economică și culturală a resortisanților țărilor terțe (non-UE) în societatea românească. În cei cinci ani de activitate, Centrele de Informare şi Consiliere au furnizat servicii la mai bine de 13 000 de cetăţeni din state terţe, cu sprijin financiar din Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe.
Reporter: Cum gestioneaza Romania migratia ilegala? Exista servicii pentru aceasta categorie de migranti? Care sunt optiunile lor?
Reprezentant OIM: Numărul oficial al migranților clandestini sau al celor a căror ședere a devenit ilegală a scăzut în România în ultimii doi ani şi este sub 2 500. România este ocolită de fluxurile migratorii în principal din motive economice. Cu toate acestea, există persoane aflate în situație de ilegalitatecare fie au încercat să tranziteze ilegal România în drumul spre Europa de Vest fie au venit legal dar ulterior și-au pierdut dreptul de ședere din diverse cauze .
De asemenea, există persoane care solicită azil în România, dar a căror cerere nu este soluționată pozitiv iar ei trebuie să părăsească România.
În consecință, o persoană cu ședere ilegală primește o decizie de returnare în țara de origine. Opțiunile într-o astfel de situație sunt limitate. Nerespectarea deciziei de returnare poate avea drept consecință măsura îndepărtării forțate din România. De aceea, pentru cei care nu au posibilități materiale pentru a se întoarce acasă, OIM România intervine cu un program special de asistență pentru repatriere. Mai exact, OIM oferă servicii de informare și consiliere pentru migranți, bilete de avion către țara de origine, acompaniere înainte de plecare, în tranzit și în țara de origine. De asemenea, pentru o reintegrare cât mai rapidă și durabilă în țara de origine, migranții pot primi și un sprijin material cu care pot începe mici afaceri, își pot finanța studiile sau își pot acoperi nevoile materiale de bază odată întorși acasă.
În ultimii trei ani, OIM a sprijinit repatrierea în siguranță și cu demnitate a 460 de migranți din state terțe ale UE cu sprijin financiar din Fondul European pentru Returnare.
Reporter: In aceasta arhitectura, sa spunem, de institutii si organisme implicate in gestionarea fenomenului migratiei in Romania, care este rolul OIM Romania? Exista o colaborare intre diferitii actori la nivel national in aceasta privinta?
Reprezentant OIM: Biroul OIM din România colaborează permanent cu autorităţile naţionale care activează în domeniul migrației, Ministerul Afecerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Educației, al Sănătății și al Muncii, autorităţi publice locale, dar și cu cele peste 150 de birouri OIM din lume.
De asemenea, OIM, Guvernul României şi Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi gestionează Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă, aflat la Timişoara, centru prin care au tranzitat peste 1500 de refugiaţi de la înfiinţarea sa în anul 2008.
Tot pe agenda zilnică a OIM se află suportul acordat persoanelor aflate în situații vulnerabile, departe de casă—românii plecați la muncă în alte țări, pe care organizația încearcă să îi aducă înapoi în siguranță cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, precum și persoanele care ajung să fie victime ale traficului de persoane și să lupte împotriva acestui fenomen, în parteneriat Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane și alte organizații non guvernamentale.
De asemenea, OIM România asigură servicii de transport asistat pentru cetățenii români care emigrează în Canada și procesează solicitările de viză pentru aceștia, dar și evaluările medicale necesare obținerii vizei pentru Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Interviu realizat de Veronica Popa – Rador
