De la Atena la Ankara, de la Londra la Washington, presa internaţională consemnează tensiunile politice, economice sau strategice ale momentului.
Creditorii au revenit la Atena, unde discută cu guvernul Siriza în legătură cu cel de-al treilea pachet de ajutor financiar pentru această ţară. Echipa de negociatori – din partea Comisiei Europene, a Băncii Centrale Europene, a Mecanismului European de Stabilitate şi a FMI – aşteaptă introducerea urgentă de reforme, scrie Kathimerini pe prima pagină, reamintind însă tensiunile care persistă la masa negocierilor, evidenţiate şi de faptul că discuţiile au fost amânate cu încă o zi. EUOBSERVER explică: „Dificultăţile de a avansa pe calea negocierilor sunt generate în primul rând de neîncredere”, reprezentanţii creditorilor fiind dornici să verifice în mod direct cifrele şi măsurile prezentate de greci, fapt considerat un „diktat” de către autorităţile elene. Criza din zona euro pare să-l fi determinat pe premierul britanic David Cameron să devanseze referendumul privind ieşirea insularilor din Uniunea Europeană, notează editorialistul cotidianului The Independent: „Eforturile UE de a menţine Atena în zona euro – şi deci dorinţa sa de a nu renunta de un membru – l-au convins pe Cameron să reprogrameze consultarea pentru iunie 2016”. Sub titlul „Provocările întâmpinate de Marea Britanie pe scena globală”, un alt cotidian britanic, The Telegraph, reaminteşte că politicianul conservator insistă în direcţia reformării Uniunii, pe care o consideră, cităm, „supradimensionată, risipitoare şi din ce în ce mai nepopulară”. Preşedintele american Barack Obama, în schimb, a reiterat apelul său ca Regatul Unit să rămână în interiorul Uniunii, motivând că “Marea Britanie în Uniunea Europeană ne dă mult mai multă încredere în puterea cooperării transatlantice, UE fiind una din instituţiile cheie create după cel de-al doilea război mondial, care a făcut lumea de azi mai sigură şi mai prosperă”, a afirmat preşedintele Obama. Dacă unele ţări sunt speriate de perspectivele eurozonei după criza elenă, România încă vrea moneda unică, citim în HUFFINGTON POST. „România nu are dispreț față de Grecia, aşa cum au statele baltice și Slovacia, ci, de fapt, împărtăşeşte parţial precauția grecilor privind politicile de austeritate. Dar ieşirea României din comunism și tranziția sa rapidă la capitalism – notează ziarul – și interdependența sa economică mai recentă cu industria germană au făcut ca aderarea la zona euro să rămână un ţel pentru clasa politică a țării”, crede publicaţia americană.
Presa internaţională continuă să fie preocupată de lupta împotriva expansiunii statului islamic. În timp ce La Stampa relatează că luptătorii kurzi peshmerga au recucerit un oraş sirian în zona de nord a frontului, Le Monde constată că Turcia, care de câteva zile bombardează poziţii ale ISIS, face acelaşi lucru şi cu bazele kurde din Turcia şi din Siria. „Guvernul turc a efectuat o voltă în ceea ce priveşte lupta împotriva Statului Islamic, lansându-şi aviaţia împotriva poziţiilor jihadiste şi punându-şi bazele aeriene la dispoziţia forţelor coaliţiei anti-ISIS, şi a obţinut în schimb de la americani permisiunea de a bombarda poziţiile kurde din nord”, reaminteşte Le Monde. Pe acelaşi subiect, Liberation constată că loviturile în forţă ale Ankarei împotriva poziţiilor kurde din Irak şi Siria fac parte dintr-o strategie a puterii turce de a-şi redresa imaginea şifonată de la ultimele alegeri, preţul fiind impasul procesului de pace intern, unde tensiunile cu minoritatea kurdă sunt tot mai evidente. Din New York Times aflăm că Turcia şi SUA au pus la punct un plan comun de a crea în nordul Siriei o zonă de securitate non-ISIS. Mai exact, o fâşie de 60 de mile lungime de-a lungul graniţei turco-siriene, care să fie controlată de insurgenţi sirieni moderaţi şi unde să se poată refugia civilii nevoiţi să fugă din calea jihadiştilor. În fine, tot în Liberation găsim o analiză a celui mai recent discurs oficial al liderului sirian Bashar Al Assad, în care acesta care admite că „armata guvernamentală este obosită şi nu mai face faţă apărării întregului teritoriu al ţării”. „De la un dictator care practică o limbă de lemn dură ca stejarul şi care nu recunoaşte niciodată vreo înfrângere, mărturia că armata sa este obosită şi lipsită de resurse umane este cel puţin neaşteptată. Este, poate, un semnal că este dispus să renunţe la o parte din putere sau chiar la o parte din teritoriu”, se mai arată în analiza publicată de Liberation. Încheiem semnalând apariţia în Financial Times a unui articol intitulat „România combate corupţia la nivel înalt, iar „tigrul de hârtie” îşi arată colţii”, în care se afirmă că România, considerată cândva cea mai coruptă ţară a Uniunii, a devenit acum un adevărat laborator al luptei împotriva corupţiei. „Performanţele sale au început să atragă atenţia unor ţări la fel de marcate de corupţie, cum ar fi Grecia, Bulgaria şi Croaţia, unde se manifestă un interes crescând faţă de modul în care procurorii DNA de la Bucureşti au reuşit devină atât de puternici”, precizează cotidianul britanic. /Ruxandra Lambru//rlambru
