Aflată în continuare pe prima pagină a presei internaţionale, Grecia alimentează speranţe, incertitudini şi iritări. În timp ce delegaţia finanţatorilor continuă negocierile la Atena, cotidianul central Kathimerini îl citează pe premierul Alexis Tsipras, care afirmă că nu va pune în practică alte reforme în afara celor convenite prin acordul negociat la Bruxelles. Prins între ciocan şi nicovală, adică între presiunile interne de a nu ceda şi a nu adânci austeritatea şi presiunile externe din partea creditorilor, Tsipras nu exclude organizarea de alegeri anticipate în toamnă, ceea ce ar însemna două scrutinuri plus referendumul într-un singur an, reaminteşte publicaţia franceză Les Echos. Cât despre fostul partener al lui Tsipras, ex-ministrul de finanţe Varoufakis, acesta ar putea plăti scump libertatea de exprimare „hazardată” ce îl caracterizează: Il Giornale anunţă că a fost dat în judecată pentru înaltă trădare de către două persoane particulare din Grecia, un avocat şi un primar. „Cei doi l-au denunţat pe Varoufakis după ce acesta şi-a deconspirat planul de a crea un sistem paralel şi secret de plăţi pentru a eluda plata datoriilor în mod direct către creditorii internaţionali. Declaraţiile sale continuă să agite cercurile înalte de la Atena şi este foarte posibil ca problemele judiciare în care urmează să intre fostul ministru să facă parte dintr-o reglare de conturi politică”, conchide Il Giornale. Necazurile lui Varoufakis nu sunt doar în plan intern, adaugă EU Observer, de unde aflăm că, în mod public, Comisia Europeană respinge acuzaţiile „false şi nefondate” ale oficialului grec referitoare la faptul că troica ar deţine controlul asupra Agenţiei Fiscale a Greciei.
Dacă economia Greciei este debusolată, nu acelaşi lucru se poate spune despre cea britanică, subliniază The Telegraph, care explică: „Cu gradul de angajare a populaţiei situat la un nivel-record, cu o inflaţie aproape inexistentă şi cu o creştere economică robustă, Marea Britanie înregistrează al treilea an de stabilitate”. Veşti bune şi de la Roma – premierul Matteo Renzi a anunţat că datoria publică italiană se va reduce începând cu anul 2016, după cum titrează Il Mesaggero.
Presa americană se arată preocupată de evoluţiile societăţii ruse. Sub titlul „Vladimir Putin îşi sufocă propria naţiune”, Washington Post publică un editorial consacrat aversiunii manifestate de puterea de la Kremlin faţă de organizaţiile nonguvernamentale occidentale, acuzate de spionaj – o nouă-veche marotă rusească. Prin cele mai recente legi adoptate, preşedintele forţează aceste organizaţii să plece din Rusia, folosindu-se de autorităţile poliţieneşti şi de parlamentul pe care îl controlează. Obiectivul este distrugerea societăţii civile, acea verigă dus-întors dintre conducători şi cei conduşi, vitală pentru orice democraţie. În căutarea puterii absolute, Putin îşi sufocă propria societate, este concluzia editorialistului de la WP. New York Times, în schimb, pune accent pe dorinţa lui Vladimir Putin de a avea o naţiune unită şi omogenă, dorinţă imposibil de realizat. „Pentru Kremlin, diversitatea religioasă şi etnică rămâne o problemă de securitate internă. Una din marile provocări ale erei Putin rămâne unificarea Rusiei – o ţară atât de diversă – pentru a corespunde ambiţiilor imperiale ale noului ţar”. În această logică intră declaraţiile liderului de la Kremlin referitoare la faptul că ruşii şi ucrainienii sunt unul şi acelaşi popor şi cele ale Bisericii Ortodoxe Ruse, conform căreia ortodocşii din Rusia, Ucraina şi Belarus sunt fiii Sfintei Biserici Ruse, reaminteşte New York Times.
Presa italiană consacră spaţii ample incendiului de lângă aeroportul Fiumicino, care a paralizat activitatea acestuia timp de câteva ore. „Mână criminală”? se întreabă La Stampa, care citează un înalt oficial ce face referire la „trei puncte distincte” din care a pornit focul din apropierea perimetrului strategic, iar La Repubblica preia îngrijorarea premierului Renzi, care afirmă că este de neconceput ca principalul port aerian italian să fie atât de vulnerabil la acţiuni de acest tip. Tot din spaţiul italian, un alt subiect de data aceasta. Corriere della Sera menţionează că 29 iulie a fost Ziua României la Expoziţia Universală de la Milano. «Grânarul Europei», după cum a definit România Andrea Olivero, ministrul adjunct al politicilor agricole din Italia, a adus în pavilionul expoziţional milanez, cităm, «folclor, ospitalitate, tradiţie şi inovaţie».
(Ruxandra Lambru)
