O sclavie a secolului nostru
Profitul obţinut din traficul de fiinţe umane este aproape la fel de mare ca şi cel obţinut din contrabanda cu armament sau din traficul de droguri. Mai multe ramuri ale acestor activităţi ilegale încasează anual împreună un profit de 35 de miliarde de euro, conform unui studiu publicat cu prilejul Zilei internaţionale a luptei împotriva traficului de fiinţe umane. Cel mai dezvoltat domeniu al acestei „afaceri prospere” este prostituţia, dar s-a extins şi activitatea de sclavie şi traficul de organe umane. Numai traficul de fiinţe umane „pune în mişcare” anual 7-10 miliarde de euro, iar în această activitate sunt implicaţi cel puţin patru milioane de oameni, ceea ce înseamnă, de fapt, o nouă orânduire sclavagistă a secolului XXI, susţine María José Castano Reyero, cercetător al Universităţii Comillas din Pápa (Ungaria), care aparţine ordinului iezuit, cu sediul la Mardrid.
În raportul dat publicităţii de María José Castano Reyero, care a utilizat şi datele ONU, se subliniază că traficul de fiinţe umane atinge tot mai mult o formă globală, prin împletirea traficului de fiinţă umane la distanţă şi a contrabandei de fiinţe umane care funcţionează la anumite graniţe de state. Cea mai frecventă formă a traficului de fiinte umnane este sclavia sexuală, mai ales de când sărăcia afectează în primul rând femeile, ele căzând mai repede în capcana unor asemenea reţele decât bărbaţii. Lupta împotriva prostituţiei nu a fost niciodată uşoară, dar de când a devenit o adevărată afacere, lupta este şi mai grea. Potrivit datelor Organizaţiei Intrnaţionale pentru Migraţie, în Europa de Vest ajung anual aproxitamiv o jumătate de milioane de femei care sunt exploatate sexual.
Un alt teritoriu ţintă este Japonia. Majoritatea femeilor ajung în Japonia dintr-o ţară subdezvoltată, iar cei care le recrutează plătesc pe persoane 500 de dolari. Femeile sunt ademenite cu promisiunea falsă că vor fi secretare, modele sau vânzătoare în respectiva ţară-ţintă. Nu este mic nici numărului victimelor care ştiu de dinainte ce le aşteaptă, în timp ce familiile lor saluta cu entuziasm „această posibilitate de muncă uşoară”. Studiul amintit se refară şi la datele UNICEF, potrivit cărora numărul minorilor care sunt victime ale exploatării sexuale atinge aproape două milioane de persoane. Raportul lui Castano Reyero nu s-a concentrat numai asupra prostituţiei, deoarece pe parcursul cercetării s-a demonstra că profitul traficanţilor s-a extins prin noi surse de încasări: traficul de organe şi munca sclavagistă. Raportul atrage atenţia asupra faptului că traficul de minori a început să ia amploare şi în alte domenii. Minorii sunt primiţi în adopţie în mod ilegali, organele lor sunt vândute, dar o altă, nouă formă alarmantă este faptul că minorii sunt folosiţi în conflicete armate, ca militari sau atentatori sinucigaşi, sau sunt puşi să cerşească, astfel că adesea comit şi alte infracţiuni, fiind forţaţi să facă acest lucru de către traficanţii. Raportul a analizat şi sclavia.
Potrivit ultimelor date ale Organizaţiei Internaţionale al Muncii, 20,9 milioane de oameni lucrează ca sclavi în agricultură, în indusria de construţii sau textilă. Ei lucrează toată ziua în condiţii ruşinoase pentru o bucată de pâine, fără să beneficieze de condiţii de igienă. Este foarte îngrijorător că, în timp ce numărul victimelor creşte de la an la an, timp de trei ani a scăzut numărul traficanţilor de fiinţe umane şi a infractorilor puşi sub urmărire penală, ca să numai vorbim despre numărul condamnărilor.
MAGYAR NEMZET (Ungaria), 30 iulie 2015
Traducerea: Rozália Gănciulescu
