Ambasadorul Federaţiei Ruse la ONU, Vladimir Ciurkin, susţine că „reluarea examinării proiectului de rezoluţie privind crearea unui tribunal internațional care să se ocupe de anchetarea prăbuşirii aparatului de zbor MH 17 al companiei Malaysia Airlines în estul Ucrainei, proiect propus de Consiliul de Securitate al ONU, va duce practic la acelaşi rezultat, ca şi în cazul primei supuneri la vot, când Rusia a recurs la dreptul de veto”. „Potrivit unor informaţii, propunerea ministrului ucrainean de externe, care cere să se revină peste câteva luni asupra acestei rezoluţii, a fost acceptată de membrii Consiliului de Securitate al ONU. În acest caz se pare că s-a recurs la o abordare absolut neserioasă, întrucât rezultatul va fi acelaşi” – a adăugat Ciurkin, citat de Agenţia de presă TASS.
Diplomatul rus la ONU a mai afirmat că, de fapt, Consiliul de Securitate al ONU nu ar trebui să se ocupe de catastrofa aviatică în care a fost implicat aparatul de zbor MH 17. „Consider că, practic, Consiliul de Securitate nu este locul potrivit pentru a examina diverse versiuni legate de catastrofa în care a fost implicat Boeing 777 al Companiei Malaysia Airlines. Ca urmare, în cadrul discuţiilor purtate la CSONU pe această temă, partea rusă nu a afirmat, dar nici nu a infirmat nimic, ci doar a insistat asupra desfăşurării unei anchete internaţionale complete, minuţioase şi independente. Pentru aceasta există sau pot fi create suficiente mecanisme, fără însă o implicare a CSONU, care nu ar trebui să se ocupe de anchete penale”, a adăugat ambasadorul, în comentariul său postat pe site-ul instituţiei. Ciurkin a mai declarat că veto-ul la care a recurs Rusia în cadrul CSONU nu reprezintă o tentativă de a împiedica desfăşurarea investigaţiilor în cazul acestui incident. „Ancheta se desfăşoară atât din punct de vedere tehnic, cât şi penal. De altfel, experţii ruşi au fost admişi doar parţial la primele investigaţii, iar în cazul celei de-a doua anchete nu li s-a permis deloc accesul, asta în pofida faptului că ei şi-au exprimat dorinţa de a lua parte” – a subliniat diplomatul rus.
Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să aprobe pe 29 iulie proiectului de rezoluţie privind crearea unui tribunal internațional care să se ocupe de anchetarea prăbuşirii aparatului MH 17 al companiei Malaysia Airlines în estul Ucrainei. Documentul examinat pe 29 iulie, în cea de-a doua jumătate a zilei, a fost propus de Malaezia şi susţinut de 11 state: Olanda, Belgia, Australia, Ucraina, Noua Zeelandă etc. – ultima ţară a deţinut preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU în luna iulie. Rusia a votat împotrivă, iar trei state s-au abţinut de la vot. Ca urmare, rezoluţia nu a fost adoptată, pentru că Rusia a blocat acest proiect. S-au abţinut de la vot China, Angola şi Venezuela. Restul celor 11 membri ai CS al ONU au votat în favoarea proiectului. În ajunul supunerii la vot a proiectului, pe 28 iulie, autorităţile Olandei au încercat să convingă Moscova să nu blocheze adoptarea proiectului de rezoluţie. Potrivit unui comunicat remis de Serviciul de presă al Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, în cadrul convorbirii telefonice avută cu premierul olandez, Mark Rutte, preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat poziţia de neschimbat a Rusiei, susţinând că este inutil să se creeze o astfel de instituţie juridică.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei susţinea zilele trecute: „Autorităţile de la Mosova consideră că este inadmisibil să se permită o politizare a deciziei Consiliului de Securitate al ONU privind producerea catastrofei aeriene în care a fost implicat avionul de linie MH 17”, relatează Agenţia de presă RIA NOVOSTI. Potrivit Agenţiei de presă INTERFAX, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a catalogat această propunere privind crearea unui tribunal internaţional drept „prematură şi absurdă”. Rusia a propus propria variantă a proiectului de rezoluţie, care a fost examinată în şedinţa de săptămâna trecută a CS al ONU. În varianta propusă de Rusia se menţiona în mod special: „Stabilirea cauzelor reale ale producerii acestui incident aviatic este necesară pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovaţi de producerea ei, dar nu se aminteşte absolut nimic despre crearea unui tribunal internaţional”.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, declara, în finalul reuniunii din 29 iulie, atunci când a fost supus la vot proiectul de rezoluţie în CSONU: „Am impresia că această grabă (cu formarea tribunalului) a fost depăşită, iar dacă vom munci cu rigurozitate atunci vom putea găsi o soluţie demnă. Am convingerea că anume aşa şi se va întâmpla”. Ciurkin declara luni presei, înainte de votul din CS al ONU: „Vom vota împotrivă, nu am niciun fel de dubii în ceea ce mă priveşte”. El a mai adăugat atunci că Rusia va recurge la dreptul de veto asupra blocării proiectului de rezoluţie, propus de Malaesia. El mai menţiona că rezultatul votului va fi cel mai probabil unul nefavorabil pentru Consiliul de Securitate al ONU.
„Vom vota împotrivă şi nu am dubii că în cazul în care proiectul de rezoluţie va acumula peste nouă sau mai multe voturi vom folosi dreptul de veto”, declara diplomatul rus. Ciurkin menţiona că Rusia se opune acestei iniţiative de creare a unui tribunal internaţional care să se ocupe de ancheta în cazul tragediei aviatice şi care să ceară ca autorii producerii catastrofei în care a fost implicat aparatul MH 17, un Boeing 777 al Companiei Malaysia Airlines, doborât deasupra estului Ucrainei, în urmă cu un an, „să dea socoteală” şi să fie aduși în fața justiției. Pentru a crea acest tribunal a fost nevoie de votul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU. Diplomatul a precizat că Rusia, care dispune de dreptul de veto în Consiliu, se opune acestei măsuri şi pe viitor.
„Am un sentiment puternic că discuţia nu va aduce un rezultat satisfăcător pentru Consiliul de Securitate al ONU. Nu este ceea ce trebuie să facă şi cu ce ar trebui să se ocupe Consiliul de Securitate al ONU, întrucât catastrofele aeriene nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi a păcii mondiale”, explica ambasadorul rus. El mai preciza că încercarea de a trece rezoluţia prin Consiliul de Securitate al ONU „este o tentativă certă de a crea încă un focar de confruntări, care ar putea avea consecinţe extrem de grave, cu impact destul de puternic şi pe o durată lungă pentru relaţiile internaţionale, asta în condiţiile în care la nivel mondial există deja destule probleme care necesită o cooperare multilaterală”. El a mai explicat: „Este vorba despre faptul că iniţiatorii examinării acestei rezoluţii îşi doresc ca de fapt comunitatea internaţională, inclusiv Rusia, să accepte ceva cu ochii închiși, fără discernământ, orbește, ceea ce ar fi ceva absolut iraţional. Am impresia că este un joc periculos, foarte riscant pentru mulţi, iar cei care doresc ca afacerile internaţionale să se dezvolte firesc, ca relaţiile dintre Rusia şi Occident să se normalizeze, nu ar trebui să fie interesaţi de aşa ceva”.
Ciurkin a subliniat că Rusia va fi dispusă să continue desfăşurarea unei anchete complete, independente şi obiective pentru a stabili cauzele şi circumstanţele ‘morţii’ aeronavei malaesiene, sprijinindu-se pe prevederile rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2166″. Potrivit diplomatului rus, cu atât mai mult, partea rusă „are serioase semne de întrebare despre modul în care se desfăşoară ancheta”. Ambasadorul rus la ONU a mai specificat în mod special faptul că „experţilor ruşi nu le-a fost asigurat acecesul deplin la materialele privind anchetarea acestui caz”. Miercuri apăruseră noi informaţii, potrivit cărora proiectul de rezoluţie al CSONU propus de Malaesia conţinea şi un proiect de statut al acestui tribunal internaţional. Conform acestui statut, ar trebui trase la răspundere atât persoanele implicate în mod direct în doborârea aeronavei MH17, cât şi absolut toate persoane care au contribuit la aceasta, iar cei care urmau să fie declaraţi vinovaţi de acest tribunal riscau cel puţin 30 de ani de închisoare sau închisoare pe viaţă.
Amintim că tragedia în care a fost implicat avionul Boeing 777 al Companiei Malaysia Airlines, care efectua o cursă de line Amsterdam-Kuala Lumpur, s-a produs pe 17 iulie 2014 în regiunea Doneţk, în apropiere de localitatea Grabovo. Absolut toate persoanele aflate la bordul aeronavei, 283 de călători şi 15 membri ai echipajului, şi-au pierdut viaţa. Majoritatea persoanelor decedate erau cetăţeni ai Olandei, ca urmare ancheta privind producerea catastrofei se desfăşoară în Olanda. Ucraina şi numeroase state din Europa susţin că aeronava a fost doborâtă de separatiştii proruşi din Donbas, folosind o rachetă de tip sol-aer, livrată insurgenţilor de Rusia. Federaţia Rusă, care are dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, şi autorităţile autoproclamatei republici populare Doneţk, resping toate acuzaţiile formulate împotriva lor. Rusia se pronunţă categoric împotriva creării acestui tribunal internaţional. Moscova a propus proiectul său de rezoluţie privind anchetarea catastrofei în care a fost implicată aeronava Boeing. În documentul propus de partea rusă se menţionează că există unele dubii în ceea ce priveşte obiectivitatea desfăşurării anchetei privind producerea acestei catastrofe, „din cauza problemelor de transparenţă apărute în timpul organizării anchetei şi a metodelor de desfăşurare a activităţii de investigare a cauzelor, care pot afecta activitatea acestui tribunal şi rezultatele acestor investigaţii”. Preşedintele rus Vladimir Putin a caracterizat iniţiativa privind crearea unui tribunal internaţional drept una prematură.
www.rosbalt.ru – 1 august
