De la conflictele din Orientul Mijlociu care provoacă o criză a refugiaţilor în Europa şi până la efectele verii caniculare, presa internaţională nu duce lipsă de subiecte. „Agricultura românească este grav afectată de o secetă care durează de mai multe luni, cu pierderi care se ridică la două miliarde de euro”, relatează Le Figaro. Citat de jurnalul francez, preşedintele Asociaţiei fermierilor români „regretă ‘promisiunile neonorate’ de autorităţi” în privinţa „repunerii în funcţiune a sistemului de irigaţii, care acum acoperă abia 300.000 de hectare, faţă de 3,5 milioane de hectare în timpul regimului comunist”. Le Figaro publică şi răspunsul Ministerului Agriculturii, care „spune că nu dispune de o estimare globală a efectelor secetei, afirmând că publicarea unui bilanţ prea negativ ar putea provoca ‘creşteri artificiale ale preţului produselor agricole'”. Însă cele mai ridicate temperaturi estivale se înregistrează în Orientul Mijlociu, unde termometrele indică peste 50 de grade Celsius, după cum scrie The Guardian. Sub soarele arzător, „Siria se apropie de o împărţire de facto, ca urmare a pierderilor militare suferite de forţele regimului Assad” în favoarea luptătorilor rebeli şi a jihadiştilor din Statul Islamic, citim în acelaşi ziar londonez. Le Figaro zugrăveşte „tragedia siriană”, marcată de raiduri aeriene şi confruntări pe teren zilnice. Pentru anihilarea Statului Islamic, „Moscova propune crearea unei noi coaliţii internaţionale”, cu „participarea armatei siriene şi irakiene şi a kurzilor din regiune”, relatează ziarul rus Kommersant. Acelaşi cotidian moscovit menţionează însă că „autorităţile americane au o nouă strategie în Siria, considerând că orice ameninţare la adresa ‘opoziţiei moderate’ poate deveni motiv de intervenţie militară a Washingtonului”. Astfel că „SUA şi aliaţii lor arabi nu sunt gata să accepte propunerile Moscovei”, regretă Kommersant. Totuşi, New York Times notează că pentru oficialităţile americane nu este încă limpede dacă principala ameninţare teroristă este Statul Islamic – cu abilitatea sa de recrutare prin intermediul reţelelor de socializare – sau Al Qaida, cu atacurile care provoacă „victime în masă”. Washington Post scrie despre numeroasele victime ale războiului declanşat în urmă cu un an de Israel în Gaza, drept răspuns la răpirea unui soldat evreu. Făcând referire la ‘dovezile substanţiale’ care potrivit Amnesty International atestă că Israelul se face vinovat de „crime de război”, oficiosul de la Washington adaugă că este posibil ca şi Hamasul să fi încălcat legislaţia internaţională. O situaţie care ar putea duce la noi atacuri „lansate de Hamas din Cisiordania”, atenţionează Jerusalem Post. Serviciile de securitate israeliene nu sunt însă de părere că există temeiuri pentru scoaterea în afara legii a grupării rasiste de extremă dreapta, adeptă a ideologiei kahaniste, remarcă ziarul Haaretz, în vreme ce La Stampa notează că liderul extremiştilor evrei, nepotul fondatorului ideologiei kahaniste, a fost arestat în Cisiordania, fiind acuzat de incendierea de biserici şi moschei. Ziarele europene scriu şi despre criza refugiaţilor care iau cu asalt Bătrânul Continent. „Peste 2.000 de bărbaţi, femei şi copii au murit ‘la porţile Europei’ în 2015”, în timp ce numărul refugiaţilor ajunşi pe malurile Medieranei a ajuns la 188.000 de persoane, face socoteala Le Monde. O criză care „înveninează relaţiile dintre Paris şi Londra”, opinează Le Soir, iar The Times informează că „Germania trimite armata pentru a face faţă numărului record de azilanţi”. Şi tot de la Londra, The Telegraph relatează că „Rusia revendică oficial la ONU un teritoriu arctic întins, în încercarea de a-şi asigura accesul la miliarde de tone de petrol şi gaze”. Arctica este şi în vizorul unor state ca Danemarca, Norvegia, Canada şi Statele Unite, menţionează cotidianul britanic, cu precizarea că în ceea ce îl priveşte pe Vladimir Putin, „Arctica este o zonă de ‘interes special’ pentru Rusia”, astfel că Moscova „şi-a extins prezenţa militară în nordul extrem”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
