La 70 de ani după distrugerea oraşelor nipone Hiroshima şi Nagasaki, problema dezarmării nucleare are o apăsătoare pondere asupra relaţiilor internaţionale. Reprezentanţii a circa o sută de ţări, o cifră record, vor fi prezenţi la ceremoniile de astăzi, din Japonia, scrie Diario de Noticias. Comemorarea vine pe fundalul unor apeluri din ce în ce mai numeroase, în Japonia, ca preşedintele american Barack Obama să viziteze Hiroshima şi Nagasaki, pentru a vedea consecinţele umane ale utilizării armelor nucleare, notează Japan Times. Totodată, activiştii pentru pace din întreaga lume s-au reunit pentru a susţine eliminarea arsenalelor nucleare. În acelaşi timp, Obama îşi începe campania pentru acordul nuclear cu Iranul, titrează The New York Times. Preşedintele american crede că respingerea acordului în Congres ar fi o eroare istorică, aminteşte Le Monde. Monarhiile din Golful Persic au salutat acordul nuclear cu Iranul, reţine Tehran Times. Secretatul american de stat John Kerry a declarat că SUA vor continua să ajute statele din Golf să îşi îmbunătăţească apărarea antirachetă şi să mărească volumul exerciţiilor militare comune. Sprijinul arabilor din Golful Persic a fost o victorie diplomatică pentru Departamentul de Stat şi una politică pentru Casa Albă, completează Tehran Times. Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu pentru Channel News Asia, a susţinut că preşedintele Obama nu ar fi spus adevărul când a declarat, în 2009, că scutul antirachetă în Europa nu va mai fi necesar dacă se va soluţiona dosarul nuclear iranian, citează Reuters.
Un nou incident cu imigranţi înecaţi în Marea Mediterană, în largul coastei libiene, pune iar în alertă autorităţile europene. La bordul ambarcaţiunii scufundate se aflau circa 600 de imigranţi, detaliază La Repubblica. Ajutoarele chemate imediat de la Catania au reuşit să salveze peste o sută de imigranţi, adaugă Il Giornale. În privinţa crizei imigranţilor de la Calais, Uniunea Europeană a oferit asistenţă tehnică Franţei şi Regatului Unit, scrie EUObserver. Comisia Europeană a decis să transfere circa 50 de milioane de euro, în total, celor două ţări, consemnează Newsweek. Potrivit datelor Eurostat, Germania are cel mai mare număr de refugiaţi din UE. Cu circa 6.000 de refugiaţi aşteptaţi numai în regiunea Renania de Nord – Westfalia, săptămâna aceasta, capacitatea de a primi şi procesa cererile de azil este întinsă la limita maximă, atenţionează Handelbslatt. În acelaşi context, partidul antimigraţionist „Democraţii Suedezi” a început o campanie împotriva cerşetorilor, cerând introducerea de vize de intrare pentru români şi bulgari, scrie Novinite de la Sofia. Aproximativ o mie de persoane s-au adunat ieri la un miting de protest împotriva campaniei Democraţilor Suedezi, care include atacuri la adresa cerşetorilor străini, a relatat ziarul suedez The Local. Nu a trecut mult timp de când europenii au dărâmat zidurile, iar acum ridică garduri, cu un alt scop, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung. Sute de mii de persoane din Africa, Asia şi Balcani au venit în UE, vor urma milioane, iar sfârşitul nu poate fi prevăzut. După eliminarea Cortinei de Fier, în 1989, începe o nouă perioadă a frontierelor cu sârmă ghimpată şi camere termosensibile. Şi, cu cât vor să ajungă în Europa mai mulţi refugiaţi, cu atât mai mult Europa va redeveni un continent al graniţelor şi gardurilor. Europa nu este o fortăreaţă, dar tinde să devină una, deplânge cotidianul german.
RADOR (5 august) – Cristina Zaharia
