Dilemele Europei şi jihadismul din Orientul Mijlociu, dar şi comemorarea a 70 de ani de la prima bombă atomică sunt principalele subiecte analizate de presa internaţională.
O nouă catastrofă umanitară se înregistrează în criza refugiaţilor. 200 de emigranţi din Libia au dispărut în Marea Mediterană după ce un vas a eşuat în apropierea coastei libiene, informează Le Monde. De câţiva ani Marea Mediterană a fost numită şi „cimitirul emigranților”, cei mai mulţi venind din Libia, Sudan, Eritreea, Siria și Afganistan, mai notează cotidianul francez. În urma acestui eveniment, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a cerut o nouă reuniune de urgenţă a șefilor de stat și de guvern din UE pentru a oferi un răspuns la tragediile determinate de valurile de imigranţi, ţine să menţioneze La Libre Belgique. În acelaşi timp, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat că va reveni asupra ideilor legate de distribuirea obligatorie a solicitanților de azil între statele membre şi îndeamnă guvernele să nu cedeze la gândirea „populistă” privind imigrația, consemnează EU-Observer.
Publicaţia europeană ţine să menţioneze, pe de altă parte, şi neîncrederea exprimată de Berlin privind un acord pentru un al treilea plan de salvare pentru Grecia, care să poate fi încheiat la timp pentru ca Atena să-şi poată plăti datoria către BCE. New York Times scrie despre eşecurile Europei pe care le şi cumulează: criza refugiaţilor cu cea a datoriei greceşti, opinând că „este de neconceput ca Europa să se aștepte ca Grecia să poarte această povară a emigranţilor”. „Foiletonul vânzării nereuşite de către Franţa a două nave Mistral Rusiei a ajuns la final. Parisul şi Moscova au căzut de acord”, titrează le Monde.
Şi Russia Today anunţă că preşedinţii Putin şi Hollande au anulat contractul Mistral, pentru care Parisul va plăti Moscovei toate costurile prevăzute în acest caz. În Rusia nelivrarea de către Franţa a navelor Mistral a fost salutată de cercurile naționaliste și lobby-ul militar-industrial, ostile ideii de a cumpara echipamente militare din străinătate, subliniază La Croix.
Semnale încurajatoare par să vină din direcţia soluţionării dramei siriene. SUA şi Rusia au ajuns la un acord pentru o rezoluţie la ONU care să ancheteze atacurile cu arme chimice din Siria, subliniază La Libre Belgique. Între timp, jihadiştii au preluat controlul unei localităţi strategice din centrul Siriei, semnalează Diario de Noticias. Le Figaro se opreşte asupra mesajului papei, care a denunţat „persecuţiile atroce, inumane” asupra creştinilor din Orient. Papa i-a numit „martiri ai timpurilor moderne, umiliți și discriminați din cauza fidelității lor față de Evanghelie” şi a accentuat că aceştia sunt „victime ale fanatismului și intoleranței, de multe ori sub ochii și în liniștea tuturor”.
Urmele colosalei drame din istoria Japoniei nu sunt uitate. La comemorarea a 70 de ani, când 70 de mii de oameni au fost ucişi instantaneu, The Guardian scrie despre „Moştenirea Hiroshimei: încă în umbra bombei”. Washington Post reţine apelul premierului japonez la o lume fără arme nucleare, în timp ce Christian Science Monitor constată că „Japonezii îşi amintesc de bomba nucleară, în timp ce tensiunile în regiune cresc”, iar Japan Times pune accentul: „Excluderea din discursul premierului Shinzo Abe a promisiuii de a respecta cele trei principii non-nucleare ale Japoniei provoacă agitaţie”.
În final o informaţie mai optimistă. „Canalul Suez: de la vis la construcţie”, titrează Le Figaro. În Egipt, noul canal Suez promite speranţă economică, însă unii sunt de părere că ar putea fi o exagerare”, temperează tonul New York Times. Preşedintele egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, a făcut din acest proiect piatra de temelie a planurilor sale de a revigora economia, este de părere ziarul american şi precizează că „Lucrarea a presupus extinderea unei căi navigabile paralelă parţial cu cea din secolul XIX, canal care lega Marea Mediterană de Marea Roșie, precum și adâncirea și extinderea vechiului canal – cel mai scurt drum de transport maritim între Europa și Asia”.
Iulia Lăpădat – RADOR
