În timp ce Grecia face pregătiri pentru finalizarea noului acord de salvare cu creditorii, situaţia din Orientul Mijlociu continuă să se inflameze, iar tensiunile dintre Rusia şi Occident cresc, după cum remarcă presa străină. „Să fie efectul toropelii estivale? Sau absenţa turbulentului ex-ministru grec al finanţelor Iannis Varoufakis, înlocuit cu discretul Euclide Tsakalotos la masa negocierilor?” – se întreabă maliţios cotidianul Le Monde, după ce anunţă că „discuţiile dintre Atena şi creanţierii săi au progresat într-un ritm susţinut, într-o atmosferă împăciuitoare, ca să nu spunem optimistă”. „Grecia şi creditorii se apropie de un nou acord în valoare de 86 de miliarde de euro”, rezumă Financial Times, în timp ce Der Spiegel face socoteala că „de la declanşarea crizei euro, Germania a obţinut un profit de 100 de miliarde de euro”. Acum însă, Berlinul „vrea condiţii stricte ataşate noului acord”, astfel că premierul grec cere „adoptarea urgentă a unor legi, prin care să fie abolite scutirile fiscale pentru parlamentari şi să fie reduse salariile miniştrilor şi conducătorilor organizaţiilor publice”, menţionează Kathimerini. Iar „câştigătorul de pe urma noului plan de salvare a Greciei va putea fi declarat abia când vor fi cunoscute detaliile celui de-al treilea acord de salvare”, atenţionează Wall Street Journal. Acelaşi cotidian de pe Wall Street relatează despre atacurile produse în Turcia. „Printre ţinte s-au numărat un post al poliţiei şi consulatul american din Istanbul, în timp ce publicul se teme că guvernul împinge ţara tot mai adânc în conflictele din regiune”, remarcă Wall Street Journal. De la Ankara, Hurriyet scrie că partidul de guvernământ „nu mai este credibil în privinţa procesului de pace cu kurzii”. Situaţia din Turcia complică lupta împotriva jihadiştilor din Statul Islamic, după cum punctează New York Times, cu explicaţia că „deşi a acceptat să se alăture luptei împotriva islamiştilor, Turcia a început imediat să bombardeze taberele grupării insurgente a kurzilor” de pe teritoriul propriu şi din Irak. Stabilitatea Irakului este de altfel ameninţată şi de un alt aspect, relevat de Washington Post. „Regiunea kurdă a Irakului a început să vândă petrol independent de guvernul central”, ceea ce ar putea duce la scindarea statului între nordul kurd, teritorii sudice şi centrale controlate de guvernul şiit de la Bagdad şi un spaţiu din nordul şi vestul ţării cucerit de Statul Islamic, notează oficiosul de la Washington. De altfel, jihadiştii au de câştigat şi de pe urma crizei declanşate în rândul talibanilor, ca urmare a decesului liderului lor şi contestării legitimităţii succesorului său. Rezultatul este că în cadrul mişcării islamiste globale nu mai există nici un contracandidat clar pentru şeful Statului Islamic, opinează The Guardian, cu precizarea că „talibanii au încercat să contracareze influenţa în creştere a Statului Islamic în Afganistan”. Revenim în Europa, unde „Letonia va cheltui 17 milioane de euro pentru consolidarea frontierei sale cu Rusia”, după cum relevă agenţia de presă Rosbalt, în vreme ce în paginile New York Times, secretarul general al Consiliului Europei pledează pentru salvarea Republicii Moldova, care „este în pericol să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu posibile consecinţe care i-ar depăşi cu mult graniţele”. „Mulţi moldoveni se tem că Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee, o anxietate alimentată de apelurile unor grupuri civice din provincie care cereau protecţie Rusiei – explică oficialul european, care adaugă că „conducătorii Transnistriei se plâng că Moldova complotează împreună cu Ucraina să o menţină sub o blocadă economică, iar acum au ordonat mobilizarea rezerviştilor cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani”. „În această fază, un conflict militar în toată regula este improbabil, deşi, într-un mediu atât de tensionat, chiar şi unele ciocniri de mică amploare ar putea scăpa de sub control”, avertizează secretarul general al Consiliului Europei, citat de New York Times.
Adriana Buzoianu, RADOR
