Cel de-al treilea acord cu Grecia este subiectul de primă pagină din presa internaţională. Însă nu sunt ignorate nici evoluţiile din estul Europei şi Orientul Mijlociu. „Grecia şi creditorii ei au ajuns la o înţelegere cu privire la termenii celei de treia salvări”, consemnează Kathimerini, care precizează că astfel Atena va primi noi împrumuturi care-i vor permite să-şi plătească creditorii, să reducă arieratele guvernului şi să-şi recapitalizeze băncile. Guvernul grec speră acum să treacă legislația necesară în Parlament, remarcă New York Times, iar în timp ce Washington Post subliniază că „Acordului i se opun mulţi dintre membrii partidului de guvernământ de stânga Syriza, care susţin că reducerile de cheltuieli sunt împotriva angajamentelor guvernamentale luate atunci când a fost ales în luna ianuarie”. Dacă pentru criza economică din sudul Europei par să se fi găsit soluţii, pentru situaţia din Ucraina răspunsurile şi acordul sunt mai greu de găsit. „Kievul anunţă că a suferit cel mai greu bombardament din ultimele şase luni”, informează EU-Observer şi precizează că „observatorii internaționali şi OSCE au descris situația ca fiind volatilă”. Şi Kommersant menţionează că „În Donbas au fost reluate acţiunile militare” şi că „Reprezentanţii forţelor armate ale Ucrainei şi militarii autoproclamatei republici populare Doneţk se acuză unii pe alţii de escaladarea conflictului”. Pe de altă parte, „Marea Britanie va antrena un nou contingent de soldaţi ucraineni care să lupte cu rebelii sprijiniţi de Rusia şi va oferi Ucrainei sprijin atât timp cât este necesar”, a declarat ministrul britanic al apărarii, citat de ziarul The Telegraph. Şi totuşi, „Europa suferă de o patetică penurie de ambiţie în politica externă”, este de părere Newsweek şi detaliază: „Guvernele europene nu gândesc sau acţionează strategic. Şi cum nu o fac pe nici una, atunci cum ar putea ele să aibă aspiraţia de a configura politica externă, mai ales la nivelul UE? Astfel, în loc ca UE să construiască o perspectivă comună strategică, a obţinut exact contrariul. Dacă există, ambiţiile sunt orientate către interior şi concentrate la nivel naţional, pe interese restrânse, pe obiective pe termen scurt”, concluzionează cotidianul american. Puzzle-ul din Orientul Mijlociu necesită permanentă descifrare. Le Monde scrie despre „Spinosul plan de tranziţie post-Assad în Siria şi constată o multiplicare a consultărilor pe această temă. Iar principalul motiv este apropierea dintre Rusia şi Arabia Saudită, opinează Le Monde. Între timp, Turcia înregistrează noi atacuri ale militanţilor kurzi, notează EU-Observer, Zaman reţine că „Forţele aeriene turceşti aşteaptă avioane de luptă F-35 pentru a putea continua mai eficient atacurile împotriva taberelor organizaţiilor teroriste PKK şi ISIS”, iar Le Monde punctează: „Turcia, fără guvern, se scufundă treptat în violență”. În estul extrem alte îngrijorări. „În ciuda protestelor, Japonia pornește primul reactor nuclear de la dezastrul de la Fukushima”, titrează Washington Post, iar Le Monde aminteşte că Japonia încă luptă împotriva consecinţelor accidentului de acum patru ani. Guvernul conservator actual reia folosirea energiei nucleare pentru consolidarea economiei japoneze, puternic afectate de închiderea centralelor, explică Le Figaro, în timp ce The Guardian specifică asigurările date de autoritatea nucleară a Japoniei care susţine că nu va exista o altă catastrofă, însă menţionează şi că nu există siguranţă absolută.
(Iulia Lăpădat – RADOR)
