Printre ghiduri de vacanţă şi ştiri despre canicula care se mută spre centrul şi estul Europei, presa internaţională reţine o serie de evenimente din sfera economică şi de securitate care par să constituie un fir roşu al ultimelor luni. Cele mai recente evoluţii privind problema datoriei elene, retorica acuzaţiilor reciproce între părţile angrenate în criza din Ucraina dar şi provocările de securitate cu care se confruntă Turcia şi imediata vecinătate a Orientului Mijlociu sunt bine aspectate în presa internaţională.
Într-o primă ieşire publică după încheierea negocierilor tehnice privind al treilea plan de ajutor pentru Grecia, premierul Tsipras s-a declarat încrezător în încheierea acordului final şi a vorbit despre – cităm – „un plan ascuns pentru a rearanja zona euro”, fiind folosită Grecia. Ziarul grecesc To Vima scrie că premierul Tsipras este de părere că un nou acord în valoare de mai multe miliarde de euro va pune capăt nesiguranţei economice care domneşte în ţară. The Guardian notează că planul se poate lovi de mai multe piedici pe plan intern, precum faptul că parlamentarii sunt în vacanţa de vară şi au trebuit convocaţi pentru o sesiune extraordinară. Iar publicaţia greacă Kathimerini vorbeşte şi despre posibile probleme externe cu care s-ar putea confrunta Atena, mai exact opoziţia ministrului german de Finanţe faţă de acord şi insistenţa lui în privinţa unui împrumut intermediar care să permită Greciei să îşi plătească pe 20 august datoria de 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană. Noi discuţii pe tema Greciei vor avea loc mâine la reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro, a anunţat preşedintele Eurogrup, citat de Euronews.
Administraţia de la Atena se confruntă şi cu problema miilor de imigranţi sirieni ajunşi în insula Kos, unde s-au înregistrat ciocniri cu forţele de ordine. Kathimerini scrie că imigranţii refuză să fie înregistraţi şi au încercat să intre cu forţa într-o secţie de poliţie.
Noi schimburi de replici între părţile implicate în conflictul din estul Ucrainei sunt reflectate de presa internaţională. Le Figaro reia o declaraţie a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, potrivit căruia – cităm – „Putin vrea toată Europa”. Preşedintele Ucrainei avertizează că Finlanda şi statele baltice ar putea deveni următoarele ţinte ale Rusiei. „Când vorbim despre ucrainenii care luptă în estul ţării, nu vorbim doar despre o luptă pentru integritatea Ucrainei, ci de o luptă pentru democraţie, libertate şi securitate pe întreg continentul european”, a afirmat Petro Poroşenko. În replică, reprezentanţi ai autoproclamatei republici populare Doneţk acuză forţele guvernamentale ucrainene de lansarea unui nou atac. Potrivit RIA NOVOSTI, puterea din Doneţk susţine că forţele guvernamentale au încălcat regimul de încetare a focului la Doneţk în ultimele 24 de ore. Rosbalt notează că Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Federica Mogherini, a lansat un apel insurgenţilor să respecte acordurile de la Minsk şi a cerut progrese în cadrul negocierilor privind escaladarea conflictului din Ucraina.
Situaţia de securitate continuă să se degradeze în Turcia şi în imediata vecinătate a Orientului Mijlociu. Ziarul turc Zaman comentează că „atacul de la Suruç, în urma căruia şi-au pierdut viaţa 32 de persoane, a arătat că s-a intrat într-o nouă etapă nu numai în Turcia, ci în întreg Orientul Mijlociu. Astfel războiul din Siria se extinde şi în Turcia. ISIS a atacat pentru prima oară în mod făţiş Turcia”. Publicaţia scrie că deşi Ankara şi-a modificat substanţial poziţia în privinţa Siriei şi a permis avioanelor militare americane să utilizeze baza de la Incirlik pentru a lansa atacuri împotriva ISIS, Turcia nu reuşeşte să obţină crearea unei zone-tampon de securitate în nordul Siriei, deşi propunerea s-ar bucura şi de sprijinul neoficial al Israelului.
Pe teren, în apropiere de capitala Siriei, un bombardament al regimului Assad s-a soldat cu 27 de morţi şi cel puţin 100 de răniţi, anunţă ziarul de limbă turcă Takvim. Publicaţia comentează că bombardamentele dese adâncesc şi mai mult suferinţa populaţiei civile, afectată deja de probleme economice grave şi de lipsa utilităţilor esenţiale precum apa, electricitatea şi salubritatea.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
