Grecia rămâne în atenţia presei internaţionale, mai cu seamă reuniunea de la Bruxelles a Eurogrupului, după ce Parlamentul elen a aprobat acordul cu creditorii, notează EUObserver. Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că miniştrii trebuie să se asigure că guvernul de la Atena este realmente angajat în implementarea reformelor. La rândul său, FMI aşteaptă decizii sustenabile privind datoria Greciei, adaugă EUObserver. Parlamentul grec a adoptat acordul cu ajutorul partidelor de opoziţie pro-europene, care cunosc costurile rămânerii în zona euro, consemnează Kathimerini. Dar în rândurile stângii radicale, tensiunile urcă, guvernul fiind pe marginea prăpastiei, atenţionează ziarul Ta Nea. Alegerile anticipate sunt o certitudine, crede Efimerida Ton Syntakton. Toate scenariile sunt în joc, conchide ziarul elen. Cât i-a costat pe contribuabilii europeni datoria grecească? întreabă Jornal de Noticias şi răspunde: „Ajutoarele financiare pentru Grecia s-au acordat prin împrumuturi contractate de la diverşi parteneri europeni, prin recurgerea la pieţe. Un studiu al Institutului de Cercetare Economică Leibniz a demonstrat că Germania, de exemplu, a beneficiat de pe urma crizei greceşti începând din 2010, obţinând peste 100 de miliarde de euro. Şi alte ţări europene au profitat de pe urma acestei crize”, crede ziarul lusitan.
De asemenea, UE a anunţat că Grecia va primi o finanţare de urgenţă de 30 de milioane de euro, dintr-un total de 2,4 miliarde de euro pentru statele membre, pentru gestionarea valului de imigranţi, într-un moment în care lumea se confruntă cu cea mai gravă criză a migraţiei de după cel de-al doilea Război Mondial, relatează EUBusiness. Agenţia ONU pentru Refugiaţi a declarat că numărul celor care fug de conflictele şi crizele din ţările de origine a depăşit 50 de milioane. Circa 124.000 de refugiaţi şi imigranţi au ajuns în insulele greceşti în primele şapte luni ale anului, cu 750 la sută mai mult decât în 2014, subliniază ONU, aminteşte European Voice.
Într-un nou demers, Rusia a cerut Statelor Unite să renunţe la planurile de staţionare a unor componente ale scutului antirachetă în Europa, după ce s-a ajuns la un acord privind programul nuclear iranian, anunţă Reuters şi The Moscow Times.
Totodată, Polonia cere noi baze NATO, titrează EUObserver. Preşedintele poloniei, Andrzej Duda, a declarat pentru Financial Times că NATO ar trebui să construiască noi baze în Europa din cauza a ceea ce el a numit ‘acţiunile imperialiste’ ale Rusiei. “Nu dorim să fim o zonă tampon. Dorim să fim adevăratul flanc estic al Alianţei. Acum, adevărata graniţă este Germania”, a subliniat preşedintele polonez pentru Financial Times. În acelaşi timp, armata rusă a efectuat un exerciţiu cu 500 de militari ai forţelor amfibie ale Rusiei, desfăşurate la Marea Baltică, anunţă Sputnik, citând surse ale Flotei Baltice. La exerciţiu au participat zece vase de suprafaţă şi nave de suport ale Flotei baltice, avioane şi elicoptere ale aviaţiei.
După 54 de ani, moment istoric în Cuba, titrează ziarele lumii, inclusiv ziarul cubanez Granma. Drapelul american a fost ridicat în faţa ambasadei SUA la Havana, cu ocazia unei ceremonii simbolice, scrie Le Monde. Vizita secretarului american de stat John Kerry la Havana semnifică un proces de normalizare a relaţiilor bilaterale, notează Juventud Rebelde din capitala Cubei. Kerry este primul secretar american de stat care vizitează Cuba după 70 de ani, subliniază Time. Totuşi, mai multe ziare hispanice de la Miami, adesea critice la adresa regimului cubanez, nu au obţinut acreditarea la Havana pentru eveniment, relatează El Nuevo Herald. Ceremonia de vineri arată clar că Washingtonul doreşte să impulsioneze o schimbare de regim, aşa cum a fost cazul cu Teheranul, constată El País. Kerry a subliniat că, în pofida deschiderii istorice, Washingtonul nu renunţă la criticile aduse încălcării drepturilor omului în Cuba comunistă, atenţionează The New York Times. În ciuda reconcilierii, Havana şi Washingtonul reclamă reciproc compensaţii, pe de o parte pentru pagubele legate de embargoul economic, pe de alta, pentru exproprierea de bunuri americane la revoluţia din 1959, aminteşte Le Monde. Acum, când Cuba are relaţii cu SUA, riscurile de ţară s-au diminuat pentru investitorii străini, crede The Economist. Guvernul prognozează o creştere economică de 4% în acest an. Pentru a o susţine, investiţiile şi exporturile sunt esenţiale. Iar SUA ignoră, în sfârşit, drama revoluţiei, opinează The Economist, şi ajută Cuba să scrie un scenariu mai bun pentru viitorul ei.
(Cristina Zaharia)
