Presa internaţională este în continuare preocupată de criza din Grecia, ca şi de valul de refugiaţi care ia cu asalt ţările europene, dar şi de tensiunile din relaţiile Occidentului cu Rusia şi conflictele din Orientul Mijlociu. De la Atena, ziarul Kathimerini aşteaptă votul parlamentelor din Spania, Estonia, Austria, Olanda şi Germania, pentru acordul de creditare a Greciei. Un acord care, după cum susţine fostul ministru de finanţe elen Vroufakis, citat de The Guardian, „permite oligarhilor greci să păstreze controlul”. Şi dacă grecii au emoţii în privinţa aprobării celui de-al treilea pachet de ajutor, nici Bruxelles-ul nu este liniştit, după cum citim în ziarul spaniol El Economista. „Instabilitatea politică este una din marile ameninţări care planează asupra derulării noului program de salvare a Greciei”, avertizează cotidianul iberic, cu referire la posibila convocare de alegeri anticipate în septembrie sau octombrie. Nu este singurul motiv de îngrijorare pentru Grecia, care în săptămâna cuprinsă între 8 şi 14 august a fost luată cu asalt de 21.000 de refugiaţi, adică jumătate din numărul total al emigranţilor înregistraţi în tot anul 2014, după cum citim în Le Monde cu referire la date prezentate de ONU. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi Germania, al cărei ministru de interne, citat de Der Spiegel, prognozează o cifră de 650.000 de azilanţi în anul 2015. Într-una din ţările aflate la originea fluxului de refugiaţi, în Afganistan, problema îmbracă un alt aspect: „Influxul de cetăţeni repatriaţi care nu nici mijloace să se întreţină şi nici o ţintă, pe de o parte, şi sporirea cererilor de paşapoarte în speranţa plecării, pe de altă parte, sunt simptomele stagnării economice şi guvernului excedat”, punctează Washington Post. Oficiosul de la Washington scrie şi despre atentatul din Thailanda, iar Le Soir inserează o hartă interactivă a zonelor turistice aflate în colimatorul teroriştilor. Liberation vine totuşi cu o rază de speranţă pentru conflictul din Siria. Pentru prima dată în ultimii doi ani, relatează cotidianul belgian, Consiliul de Securitate al ONU susţine un plan de pace ‘istoric’, convenit de Rusia şi de celelalte 14 ţări membre. Pentru Ankara însă, acordul convenit cu Statele Unite pentru folosirea bazei de la Incirlik în vederea lansării de atacuri împotriva Statului Islamic a fost urmat de anunţul retragerii sistemelor Patriot din Turcia, scrie New York Times. Citat de ziarul Zaman, un fost adjunct al secretarului american al apărării afirmă că „un anunţ făcut înaintea semnării acordului privind folosirea bazei de la Incirlik ar fi putut fi interpretat greşit, ca o diminuare a angajamentelor Statelor Unite faţă de Turcia”. Un alt cotidian de la Ankara, Haberturk, titrează că „premierul Davutoglu returnează preşedintelui mandatul pentru formarea guvernului”. „Ceea ce creşte probabilitatea convocării de alegeri anticipate şi adânceşte incertitudinile politice” din Turcia, apreciază Wall Street Journal. Acelaşi jurnal de pe Wall Street consemnează că „membrii estici ai NATO planifică un summit”. Un summit cu obiectivul de „a creşte presiunile pentru înfiinţarea de baze permanente” pe teritoriul membrilor est-europeni ai Alianţei nord-atlantice, pe fondul temerilor legate de intensificarea agresiunii ruseşti în regiune, precizează Financial Times, cu menţiunea că reuniunea va fi convocată pe 3 şi 4 noiembrie, la Bucureşti.
Adriana Buzoianu, RADOR
