În Europa se desfăşoară cel mai amplu exerciţiu aerian efectuat de 11 aliaţi din NATO, de la sfârşitul Războiului Rece, anunţă presa internaţională. Armata SUA conduce, timp de patru săptămâni, antrenamente la care participă mai mult de o mie de paraşutişti din ţări membre ale NATO, în Germania, Bulgaria, România şi Italia, detaliază Le Devoir. Punctul culminant al exerciţiului intitulat „Swift Response 15″ va fi pe 26 august, cu operaţiuni ale paraşutiştilor în Bulgaria şi Germania, scriu Novinite şi Trud. Exerciţiul vine într-o perioadă de intense tensiuni între Moscova şi NATO, remarcă International Business Times. ‘NATO ocupă cerul european cu cele mai ample exerciţii de la Războiul Rece’, titrează Sputnik. ‘NATO îşi etalează puterea prin aplicaţii de anvergură”, adaugă Kommersant. În plus, Ria Novosti relatează că Alianţa occidentală intenţionează să efectueze antrenamente navale pe scară largă, între 12 şi 22 septembrie, în Marea Ionică. De asemenea, NATO are programată încă o manevră de amploare, pe continent. Rapoartele spun că 36.000 de soldaţi din peste 30 de state membre ale NATO şi state partenere vor participa la exerciţiul Trident Juncture în sudul şi centrul Europei, luna viitoare, adaugă PressTV de la Teheran.
SUA vor trimite încă o navă echipată cu sistemul Aegis, în Marea Mediterană, în această toamnă, pentru a apăra Turcia şi alţi aliaţi din NATO de ameninţarea rachetelor balistice, a declarat Marina americană pentru Anadolu. Nava suplimentară trimisă în Mediterana aduce la patru numărul total de sisteme Aegis în regiune, menţionează Stars and Stripes. La Istanbul, poliţia turcă a arestat doi suspecţi după atacurile din faţa Palatului otoman din centrul metropolei, unde se află birouri ale premierului, şi care este o cunoscută atracţie turistică, relatează USA Today şi Hurryiet. În Siria, Statul Islamic l-a decapitat pe fostul director al Antichităţilor din oraşul Palmira, în faţa a zeci de persoane. O pancartă ataşată la trupul victimei îl acuza de a fi reprezentat Siria la conferinţe în străinătate împreună cu aşa-numiţii infideli, scrie Le Monde.
Spania, Estonia şi Austria au aprobat al treilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia, anunţă EUObserver. După dezbateri aprinse, şi Parlamentul german a ratificat acordul de 86 de miliarde de euro pentru Atena. Cancelarul german Angela Merkel a evitat o posibilă rebeliune în propria formaţiune conservatoare, la votul pentru Grecia, reţine DPA. Tot ieri, guvernul german a anunţat că peste 37.000 de cereri de azil au fost depuse numai în iunie, notează The New York Times. După ce a trebuit să facă faţă la peste 200.000 de cereri de azil în 2014, un record după 1993, Germania se aştepta iniţial la o dublare a acestei cifre în acest an, scrie Le Monde. De fapt, potrivit unor noi estimări, aceste previziuni sunt depăşite, Ministerul de Interne german apreciind că numărul refugiaţilor ar putea ajunge în acest an până la 750.000, relatează Handelsblatt. Un alt record: 107.500 de imigranţi au sosit în UE în luna iulie, anunţă Frontex, citată de EUObserver. Autorităţile ungare au raportat peste 34.800 de imigranţi, iar Italia a depistat peste 20.000 tot în iulie. Şi numărul celor care intră în Spania creşte, informează El Pais. Totalul de 12.549 în 2014 a reprezentat un salt mare faţă de anul anterior, când au intrat în Spania 7.472 de imigranţi ilegali. Miniştrii britanic şi francez de interne se întâlnesc astăzi, la Calais, un alt punct fierbinte pe harta migraţiei europene, pentru a conveni o nouă abordare a crizei migranţilor, scrie The Guardian. După întâlnirea de la Calais, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, va călători la Berlin pentru discuţii asupra politicilor europene pentru migraţie, precizează Le Figaro. Criza migraţiei învrăjbeşte Europa de Vest cu cea de Est, titrează The Wall Street Journal. Confruntaţi cu reacţia alegătorilor, care nu sunt obişnuiţi cu imigrarea de pe alte continente, politicienii din Europa Estică şi ţările baltice susţin că afluxul tot mai mare de imigranţi din Orientul Mijlociu, Africa şi Balcani este problema Europei de Vest. În ţări care au susţinut mult timp legături mai puternice în cadrul UE, peocuparea că Bruxelles-ul redirecţionează migranţii spre ele energizează o nişă a politicienilor eurosceptici, analizează The Wall Street Journal.
Cristina Zaharia
