Conflictele din Orientul Mijlociu şi criza refugiaţilor pe care au declanşat-o continuă să se afle în atenţia presei internaţionale. Ziarele străine scriu totodată şi despre alegerile anticipate anunţate în Grecia şi în Turcia. Citat de ziarul elen Kathimerini, „ministrul de finanţe de la Atena consideră că alegerile anticipate nu vor antrena instabilitate politică şi face apel la greci să restituie împrumuturile luate de la bănci”. Şeful guvernului de stânga de la Atena „va câştiga probabil noile alegeri, în condiţiile în care sondajele arată că el se bucură de un sprijin covârşitor din partea electoratului grec, pe fondul slăbiciunii partidelor de opoziţie”, opinează The Telegraph. Mai puţin sigur este cum va funcţiona noul acord de creditare, notează cotidianul spaniol El Periodico, care face socoteala că, din cele 13 miliarde de euro primite, Atena a rambursat deja 12 miliarde de euro în contul datoriei sale. „Grecia a restituit tranşa pe care o datora BCE. Ce va urma?”, se întreabă la rândul său Le Monde. Şi peste graniţă, în Turcia, vor avea loc alegeri anticipate, la 1 noiembrie, situaţie care „adânceşte criza de securitate şi antrenează o scădere record a lirei turceşti”, relatează The Guardian, cu concluzia că „preşedintele mizează pe un nou scrutin, după eşecul încercărilor de formare a unei coaliţii ulterior alegerilor neconcludente din iunie”. Iar între timp, „luptele urbane iau amploare în Turcia”, consemnează Wall Street Journal. Presa din Franţa, ca şi cea din Marea Britanie, acordă mai multă atenţie crizei refugiaţilor. Le Monde relatează că Londra alocă 10 milioane de euro în plus pentru securizarea trecerii de la Calais şi pentru „facilitarea întoarcerilor voluntare”. Şi tot Le Monde scrie despre „foarte profitabilul trafic cu emigranţi”, în timp ce Financial Times precizează că Franţa şi Marea Britanie „îi vor urmări pe criminalii organizaţi de la Calais”. Iar Liberation deplânge faptul că „Europa refuză să privească în faţă realitatea” în problema emigranţilor, evitând să adopte măsurile de solidaritate care se impun. Astfel că în privinţa gestionării refugiaţilor, „Europa este în impas” şi „doar Angela Merkel pare deocamdată a-şi da seama de această situaţie”, conchide cotidianul parizian. În zona de provenienţă a multora din aceşti refugiaţi, atacurile se înmulţesc pe zi ce trece. „Statul Islamic revendică responsabilitatea pentru atentatul cu bombă de la Cairo”, titrează Washington Post. Puternica detonaţie care a vizat forţele de securitate „sporeşte temerile privind intensificarea atacurilor lansate de insurgenţi în capitala Egiptului”, notează oficiosul de la Washington. Iar Le Soir menţionează că gruparea Hamas „afirmă că a capturat un delfin spion care fusese trimis de Israel şi era chiar dotat cu un dispozitiv pentru a lansa săgeţi”. Pe de altă parte, The Guardian anunţă că Marea Britanie îşi va redeschide ambasada de la Teheran, după patru ani, iar secretarul de externe britanic va face o vizită în Iran, pentru prima dată după aproape 14 ani. Acelaşi cotidian londonez menţionează că arheologul sirian decapitat de Statul Islamic „a refuzat să le dezvăluie jihadiştilor locul unde se află relicvele antice secrete de la Palmira”. Viitorul Orientului Mijlociu, regiune foarte fierbinte, la propriu şi la figurat, ar putea fi stabilit mai degrabă de Mama Natură decât de conflictele încrâncenate, avertizează New York Times. Căci dacă „sunniţii, şiiţii, arabii, turcii, kurzii şi israelienii nu pun capăt îndelungatelor lor conflicte, Mama Natură îi va distruge pe toţi, cu mult timp înainte de a se distruge ei unii pe alţii” – având în vedere proiecţiile climatice pentru aceste zone. „Toţi oamenii din această regiune se joacă cu focul”, atenţionează cotidianul new-yorkez. Şi continuă: „În timp ce ei se luptă pentru a stabili cine este califul, cine este moştenitorul de drept al Profetului Mohamed din secolul VII – sunniţii sau şiiţii – şi pentru a afla cui i-a dat de fapt Domnul Pământul Sfânt, Mama Natură nu stă degeaba. Ea nu se ocupă cu politica – doar cu fizica, biologia şi chimia”, citim mai departe în New York Times. Cu concluzia că „dacă ei nu vor înţelege că nu există nici aer şiit, nici apă sunnită, ci doar ecosisteme comune pe care le împart, şi dacă nu cooperează pentru gestionarea şi prezervarea” acestora, Mama Natură „va avea grijă să-i doboare pe toţi”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
