Europa este tot mai presată să găsească rapid soluţii, şi nu doar la crizele interne. Răsfoind presa internaţională constatăm că problema imensului aflux de imigranţi nu poate fi decuplată de cea a nesfârşitelor conflicte din Orientul Mijlociu. Între timp, în Grecia după demisie, premierul Tsipras mizează pe popularitatea sa pentru recâştigarea unei majorităţi în alegerile anticipate, opinează La Croix. Diario de Noticias menţionează că radicalii din Syriza vor prezenta o listă proprie la alegeri, iar noul partid pe care îl vor crea se va numi Unitatea Populară. La Bruxelles, alegerile anticipate de la Atena sunt văzute ca o oportunitate, precizează Le Monde, care însă consideră gestul premierului Tsipras drept un „nou joc de poker”. O viziune similară regăsim şi în La Libre Belgique, însă ziarul ţine să avertizeze că pokerul nu este un joc de noroc. „În timp ce Tsipras foloseşte voturile pentru propriile scopuri, oboseala democraţiei ameninţă”, titrează The Guardian, iar The Independent scrie despre ce poate învăţa Alexis Tsipras din istoria stângii europene: că stânga poate câştiga dacă menţine contactul. „Premierul grec va lupta și va câștiga alegerile, ceea ce va transforma politica Greciei și va avea implicații profunde pentru stânga europeană, care urmărește o nouă strategie de câștigare şi deținere a puterii”, comentează The Independent. La fel de neaşteptat au fost anunţate şi alegerile anticipate din Turcia, menţionate de Le Monde, în timp ce Hurriyet notează că „Egoismul unui singur om atrage organizarea de noi alegeri”, potrivit liderului opoziţiei de la Ankara. Pentru Balcani presiunile sunt imense, şi în urma crizei imigranţilor. Financial Times anunţă că armata macedoneană blochează trecerea în Grecia, iar EU-Observer semnalează folosirea gazelor lacrimogene asupra imigranţilor la graniţa UE. Publicaţia europeană citează şi statele care favorizează imigranţii creştini veniţi din Orientul Mijlociu şi mai multe ziare subliniază opţiunea categorică a Slovaciei, care a anunţat că nu va accepta decât refugiaţi creştini. Dacă în Europa chestiunea este la nivel de retorică, în Orientul Mijlociu diferenţele sunt tratate cât de poate de dur. Militanţii Statului Islamic au distrus cu buldozerele o mănăstire creştină veche de peste 1.500 de ani din Siria, informează The Independent şi precizează că preotul creştin care vieţuia în lăcaşul de cult a fost răpit încă din luna mai şi nu a mai fost găsit. În acelaşi timp, după un atac provenit din Siria, Israelul răspunde cu rachete ucigând mai multe persoane, scrie The Telegraph. Mult mai în est tensiunile cresc între cele două Corei. În Nord, Kim Jong-un, declară o „cvasi – stare de război”, consemnează Il Corriere della Sera, The Telegraph avertizează că „Un război între Nord şi Sud ar putea deveni nuclear”, iar Diario de Noticias aminteşte că cele două state sunt în continuare în stare de război din punct de vedere tehnic, întrucât războiul din Coreea s-a încheiat cu semnarea unui armistiţiu, care nu a fost înlocuit niciodată cu un tratat de pace între cei doi vecini”. În final o altfel de informaţie. Viaţa reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii, de la căsătoria sa din 1947 şi până astăzi, va fi subiectul unui film produs de reţeaua americană Netflix, anunţă The Telegraph şi subliniază că „Cei mai austeri ani de domnie ai reginei vor fi aduşi la viață pentru 100 de milioane de lire sterline, în seria de 60 de episoade despre Palatul Buckingham și Downing Street, intitulată Coroana”.
(Iulia Lăpădat – RADOR)
