Agravarea crizei imigranţilor ameninţă să sfâşie sufletul Uniunii Europene, a avertizat ministrul italian de Externe, Paolo Gentiloni. „Europa este în pericol de a expune ce are mai rău: egoism, decizii hazardate şi certuri interne”, a declarat diplomatul italian pentru Il Messaggero. Gentiloni a atenţionat că lipsa unei soluţionări a crizei imigraţiei ar duce la eşecul zonei Schengen, într-un moment în care, din Sicilia până în insula Kos, din Macedonia în Ungaria, şi la Calais, tensiunile cresc. Circa 4000 de imigranţi au fost salvaţi din zeci de ambarcaţiuni din apele teritoriale libiene, în urma unei ample operaţiuni de salvare organizate într-o singură zi de paza de coastă italiană, La Stampa. Peste 104.000 de imigranţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud au aşteptat la porţile Italiei meridionale, de la începutul acestui an, după ce au fost salvaţi din Marea Mediterană, aminteşte Le Monde. Alţi 135.000 au ajuns în Grecia, şi peste 2.300 au murit înecaţi. Gestionarea afluxului record de refugiaţi în Germania este „cea mai mare provocare pentru Berlin, de la reunificarea ţării”, a comentat vice-cancelarul Sigmar Gabriel, criticând din nou pasivitatea ţărilor europene. Împreună cu ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier, el pledează, într-o analiză pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, pentru o politică unificată a dreptului de azil şi pentru o mai justă repartizare a imigranioor în UE, ca fiind „o datorie a generaţiilor”.
Numărul doi al conducerii grupării Stat Islamic a fost ucis într-un atac american cu drone, lângă Mosul, Irak, a anunţat Newsweek. Totodată, militanţii ISIS au distrus mânăstirea asiriană Mar Elian din provincia siriană Homs, a anunţat ARA News. Teroriştii vor să elimine cultura şi istoria asiriană şi au răpit zeci de creştini, inclusiv femei şi copii, detaliază ARA News. Acelaşi site scrie că, după dezvăluirea a 16 cazuri de SIDA în rândurile grupării Stat Islamic, în provincia siriană Deir ez-Zor, conducerea militanţilor are în plan să-i folosească pe cei testaţi pozitiv pentru atacuri sinucigaşe.
Drapelul britanic a început să fluture, ieri, pe edificiul de secol 19 care găzduieşte ambasada britanică la Teheran, anunţă Le Monde. Câteva ore mai târziu, Iranul a redeschis ambasada sa la Londra, adaugă ziarul francez. În pofida prevederilor Convenţiei de la Viena, care cere ca guvernele naţionale să protejeze toate facilităţile diplomatice, costurile refacerii ambasadei britanice au fost acoperite integral de ministerul de externe englez, comentează The Telegraph. Însă la Teheran, preşedintele Hassan Rouhani a prezentat o nouă rachetă ghidată, de mare precizie, numită Fateh 313, proiectată şi realizată de specialişti ai industriei aerospaţiale a Ministerului iranian de Interne, consemnează The Tehran Times. Fateh 313 este o rachetă avansată, cu o rază de 500 de kilometeri. Rouhani a asigurat că ţara sa va continua să îşi întărească puterea defensivă şi a subliniat că nu are intenţia de a invada o altă ţară, scrie ziarul de la Teheran.
În timp ce lumea stă cu ochii pe Statul Islamic şi dezbate dosarul iranian, ceva mult mai important se întâmplă pe glob, atrage atenţia The Washington Post. Suntem martori la o prăbuşire istorică a preţului petrolului, cu peste 50% în mai puţin de un an. Ţările mari producătoare de petrol din toată lumea se confruntă cu un prăpăd fiscal cum nu au mai văzut de decenii, sau poate niciodată în istorie. Veniturile gigantului rus al gazelor, Gazprom, se pare că se vor reduce în 2015 cu aproape 30%. Pentru Irak, petrolul reprezintă cam 90% din venituri şi, în ciuda faptului că extrage cât de mult poate, se confruntă cu o masivă diminuare a fondurilor disponibile. Acesta este fundalul din spatele fragilităţii guvernului, dar şi cel pe care se desfăşoară lupta sectară, cea care a deschis calea Statului Islamic, notează ziarul american. Totodată, în ciuda avântului pe care Teheranul îl va primi ca urmare a relaxării sancţiunilor internaţionale, el este, ca mai toate petro-statele, o ţară disfuncţională. De fapt, FMI estimează că Teheranul ar avea nevoie de preţuri de aproape 100 de dolari per baril pentru a-şi echilibra bugetul. Mulţi experţi americani sperau la preţuri scăzute ale petrolului, ca modalitate de a văduvi regimurile ticăloase de pe glob de banii obţinuţi facil. Acum chiar se întâmplă, dar cu o viteză ce ar putea produce tulburări enorme şi incertitudine, într-o lume deja instabilă, atenţionează The Washington Post.
Cristina Zaharia – RADOR
