Scăderile record înregistrate la bursele din lumea întreagă concurează cu criza refugiaţilor pentru locul cel mai vizibil pe primele pagini ale presei internaţionale. Pe fondul luptei împotriva terorismului, ziarele străine le aduc totodată un elogiu celor patru persoane decorate de preşedintele Hollande după ce au împiedicat un atentat, salvând probabil zeci sau chiar sute de vieţi. Şi printre numeroasele articole publicate de cotidianele lumii, regăsim şi câteva care fac referire la România. Într-un reportaj despre noul cod fiscal aflat în centrul discuţiilor la Bucureşti, Le Monde menţionează rezervele exprimate de Fondul Monetar Internaţional în privinţa oportunităţii „unei noi stimulări a consumului finanţată din datorie”. Însă „dincolo de provocările economice legate de reforma fiscală, se profilează bătălia politică în perspectiva alegerilor legislative care vor avea loc în noiembrie 2016”, remarcă ziarul parizian. Iar în această conjunctură, „pe de o parte, premierul socialist tinde să relanseze economia pentru a câştiga capital politic, iar pe de altă parte, preşedintele liberal nu vrea ca viitorul guvern să plătească factura unei relaxări fiscale controversate”, explică Le Monde. De dincolo de Canalul Mânecii, The Guardian consideră că „Presa României este bântuită de comunism şi dominată de capitalism”, pornind de la „un studiu care ilustrează dificultăţile de care se lovesc încercările de dezvoltare a libertăţii presei în Europa de Est”. De mai aproape, ziarul Trud din Bulgaria constată că „lucrările de reparaţie la podul peste Dunăre sunt un coşmar pentru trafic”, situaţie care va dura până la sfârşitul anului. Un alt cotidian bulgar, Kapital scrie că „Uniunea Europeană va aloca 222 de milioane de euro pentru proiecte în regiunile riverane Dunării”, având drept obiectiv stimularea inovaţiei şi antreprenoriatului, prezervarea resurselor naturale şi culturale, îmbunătăţirea conexiunilor şi susţinerea tranziţiei la o economie cu emisii scăzute de carbon. New York Times notează că în Suedia „se înmulţesc atacurile împotriva migranţilor”, în condiţiile în care „cerşetorii au devenit o privelişte obişnuită în faţa supermarketurilor, magazinelor IKEA şi metrourilor din Stockholm”. Căci „de vreme ce majoritatea vin din România şi Bulgaria, sunt liberi să călătorească în Suedia în calitate de cetăţeni comunitari”, notează cotidianul new-yorkez. Totuşi, marea ameninţare migratoare vine din ţările aflate în afara spaţiului Uniunii Europene, apreciază tot New York Times, întrucât „numărul imens de suspecţi suprapus peste extinderea câmpului de potenţiale ţinte pune oficialităţile europene în faţa unei sarcini de supraveghere cvasiinsurmontabile”. Şi totuşi, cei patru eroi care au oprit un atentator demonstrează că orice este posibil dacă nu stai prea mult pe gânduri, ci treci la acţiune, după cum remarcă Washington Post. „Nu s-au gândit, a fost un act instinctiv”, care „a împiedicat într-o clipă un atentat terorist pe care cele mai sofisticate servicii secrete şi cele mai severe măsuri de securitate nu l-au oprit”, punctează şi ziarul portughez Diario de Noticias. Presa franceză îi face un portret şi atentatorului, „născut în Maroc, călătorind apoi prin Spania, Franţa, Turcia şi poate Siria, bărbatul de 25 de ani arestat „s-ar fi radicalizat în închisoare şi într-o moschee din Spania”, după cum scrie Liberation. Acelaşi ziar constată că „Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt depăşite de afluxul de migranţi, de proporţii nemaivăzute de la al doilea război mondial”, iar dacă principalele zone furnizoare de refugiaţi sunt „Siria, Afganistanul şi Irakul”, în Iordania şi Liban o treime din populaţie este formată din fugari, iar în Turcia sunt două milioane de sirieni. Şi totuşi, ziarul britanic The Times cunoaşte reţeta pentru soluţionarea acestei complicate probleme: „stingerea războaielor, expulzarea dictatorilor şi calmarea extremismului religios”, ceea ce este „mai uşor de spus decât de făcut”, recunoaşte cotidianul londonez. Iar între timp, Le Soir relatează că Statul Islamic a „distrus un templu din Palmira”, act echivalat de Unesco cu o „crimă de război”. Marile cotidiene ale lumii îşi îndreaptă atenţia şi asupra evoluţiilor economice şi financiare globale. Financial Times scrie despre scăderile majore înregistrate la burse, pe fondul îngrijorărilor generate de China unde acţiunile au suferit un declin de 8,5% în „lunea neagră”, dar şi pe fondul diminuării preţului petrolului. Ieftinirea combustibilului fosil determină de altfel şi o scădere a rublei ruseşti, notează The Telegraph. Acelaşi cotidian londonez informează că „OPEC este incapabilă să oprească declinul preţului petrolului”. Totuşi, Beijingul ar putea încerca să „inunde sistemul bancar cu lichidităţi, în timp ce pieţele globale par a-şi pierde încrederea în capacitatea liderilor chinezi de a ţine sub control a doua economie a lumii”, scrie Wall Street Journal. La rândul său, The Guardian estimează că „Liderii comunişti ai Chinei par neputincioşi împotriva forţelor” capitalismului sălbatic, dar crede că acum este posibil să fie aplicate reformele care ar putea duce ţara spre „o nouă normalitate”. Această nouă normalitate ar însemna o creştere economică mai moderată, însoţită de suişuri şi coborâşuri, explică The Guardian.
Adriana Buzoianu, RADOR
