Dimensiunile sociale şi umane ample ale fenomenului migraţiei continuă să se afle în atenţia presei internaţionale, cel mai recent episod fiind găsirea a aproximativ 50 de imigranţi morţi, sufocaţi într-un camion pe o autostradă din Austria. Ziarul austriac „Kurier” scrie că este vorba de un camion frigorific de 7,5 tone, care ar aparține unei societăți producătoare de mezeluri din Slovacia. The Independent comentează că incidentul are loc în contextul în care Europa se confruntă cu un val uriaş de imigranţi iar Ungaria a raportat un număr record de încercări ilegale de intrare pe teritoriul său. Publicaţia Magyar Nemzet notează că autorităţile de la Budapesta sunt îngrijorate de numărul tot mai mare al imigranţilor, după ce într-o singură zi au fost reţinute aproximativ 3.000 de persoane care încercau sa treacă fraudulos frontiera dinspre Serbia. Aflată la Viena la o conferinţă dedicată Balcanilor de Est, cancelarul german Angela Merkel a declarat că noua dramă din Austria reprezintă – cităm – „un avertisment pentru Europa”. Potrivit publicaţiei Il Corriere della Sera, Angela Merkel a afirmat „Suntem cu toții șocați de vestea teribilă a refugiaţilor care au murit în camion. Acesta este un avertisment pentru Europa, care trebuie să ofere solidaritate și să găsească soluții”.
Criza din Ucraina se află în continuare în atenţia presei internaţionale şi aflăm că Rusia va cere autorităţilor de la Kiev plata integrală a creditului de 3 miliarde de dolari în luna decembrie. Potrivit TASS, ministrul rus al finanţelor, Anton Siluanov, a precizat că nu va fi acceptată reeşalonarea creditului şi nici alte modificări ale regulilor în baza cărora au fost acordaţi aceşti bani. Pe de altă parte, Bloomberg scrie că Ucraina a ajuns la un acord cu creditorii internaţionale pentru reducerea cu 20% a unor datorii şi prelungirea perioadei de rambursare a banilor, fapt ce va permite evitarea intrării în faliment a economiei. La Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, au discutat despre conflictul din estul Ucrainei şi acordul de asociere şi liber schimb al Ucrainei la Uniunea Europeană, care urmează să fie aplicat de la 1 ianuarie 2016. Potrivit Ria Novosti, părţile au discutat posibilitatea creşterii prezenţei Uniunii Europene în procesul de la Minsk.
Tensiuni continuă să se înregistreze şi pe axa NATO – Rusia, în contextul în care în Georgia s-a deschis un centru militar de instrucţie al alianţei nord-atlantice. Potrivit Interfax, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „Acest centru va contribui nu doar la pregătirea militarilor georgieni, ci şi la instruirea militarilor din ţările membre ale Alianţei şi partenerii acesteia”. Pasul nu este văzut cu ochi buni de către Moscova, care apreciază că acesta va constitui un factor destabilizator pentru securitate în regiune. Potrivit TASS, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a afirmat că acest pas reprezintă – cităm – „o continuare a politicii provocatoare a Alianței de extindere a influenței sale geopolitice. Înființarea unui astfel de obiectiv în Georgia este un serios factor destabilizator pentru securitatea în regiune”.
Grecia are de ieri un premier interimar, în persoana preşedintelui Curţii Supreme. Sub titlul „Prima femeie premier a Greciei”, La Stampa comentează că după ce premierul Alexis Tsipras şi-a dat demisia la 20 august, acum frâiele ţării au trecut în mâinile unei femei, Vassiliki Thanou, care va deţine interimatul până la alegerile anticipate. Guvernul urmează să depună astăzi jurământul.
Presa internaţională reţine şi evenimentele din Republica Moldova înregistrate cu ocazia serbării Zilei Independenţei. Portalul de ştiri Unimedia din Republica Moldova aminteşte că preşedintele american, Barack Obama, a transmis un mesaj de felicitare prin care transmite – cităm – „Statele Unite sprijină aspirațiile europene ale Republicii Moldova și consideră acest lucru cel mai bun garant al securității și prosperității ţării. Suntem bucuroși să vedem progresele continue ale Republicii Moldova în consolidarea statului de drept, continuarea reformelor, asigurând un viitor stabil și prosper”. La Chişinău s-a aflat şi premierul român, scrie The New York Times, şi precizează că Victor Ponta a anunţat un ajutor de peste 100 de milioane de dolari „ca un gest de susţinere pentru intenţia fostei republici sovietice de a adera la UE”. Publicaţia americană comentează că premierul Victor Ponta a propus ca un gazoduct românesc să fie prelungit până la Chişinău în contextul în care Moldova se bazează pe Rusia pentru cea mai mare parte a necesarului ei de gaze.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
