În Italia, puțini oameni știu că în multitudinea de festivaluri de muzică clasică care salută sfârșitul verii și începutul toamnei, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de acest gen se desfăşoară odată la doi ani în inima Bucureștiului, unde participă orchestre și ansambluri din întreaga lume .
Festivalul Enescu, care a ajuns la cea de-a 21-a ediţie, supervizată de Ioan Holender (aflat timp de mulţi ani la cârma Operei de Stat din Viena ) a început duminică şi va dura până la 20 septembrie şi este completat de un concurs rezervat tinerilor muzicieni din întreaga lume. De-a lungul vremii, Festivalul Enescu s-a impus prin excelenta calitate a propunerilor artistice şi prin eficienţa felului în care a fost organizat.
Referindu-se de exemplu la ediţia din 2007, cotidianul “Guardian”scria: „Puternicul festival de la Salzburg are acum un rival”, în timp ce în 2011, “Telegraph” a adăugat că „festivalul demonstrează felul în care muzica clasică poate depăşi istoria şi barierele lingvistice”.
Din 1958, anul în care a avut loc prima ediţie a Festivalului Enescu (la 3 ani după moartea maestrului) evenimentul (bienal) a devenit o destinaţie aproape obligatorie pentru melomanii care, după ce s-au delectat cu Festivalul de la Salzburg, se îndreaptă spre estul Europei- mai bine zis spre România – unde-şi dau întâlnire cele mai prestigioase orchestre simfonice, cele mai importante formaţii camerale şi multe formaţii de muzică contemporană.
Concertele din ediţia 2015 a festivalului vor putea fi ascultate în mai multe săli de concerte şi oraşe ale României, cele mai importante fiind Sala Mare a Palatului, sala-bijuterie a Ateneului Român şi frumoasa sală a Operei Române construită la sfârşitul secolului al XIX-lea. Programul este atât de intens, încât în doar câteva zile se poate avea o panoramă completă a tendinţelor muzicale din întreaga lume.
Chiar şi în cei mai trişti ani ai dictaturii lui Ceauşescu, românii au dedicat resurse importante unui festival care a reprezentat pentru ei afirmarea unei naţiuni şi a unei culturi naţionale de origine latină. De asemenea, în perioada grea a comunismului, festivalul a reprezentat o supapă de aerisire pentru „muzica spiritului”: în România, Biserica Ortodoxă a avut mereu foarte mulţi adepţi, chiar şi în perioada în care edificiile de cult erau transformate în adevărate muzee ale ateismului.
Ediția 2015 va găzdui 3.000 de artiști, dintre care 2.500 de străini și 500 de români, care vor performa în 52 de concerte și opt opere. Programul variază de la muzica barocă la cea din secolul XXI și include 22 de compoziții ale maestrului George Enescu . În timpul festivalului vor fi organizate numeroase alte evenimente în aer liber, unele sub formă de „Olimpiade Culturale „.
Printre cele mai importante evenimente ale festivalului se numără concertele unor prestigioase orchestre simfonice, cum ar fi: Filarmonica din Berlin , Filarmonica din Viena , Orchestra Simfonică din Londra , Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam, Staatskapelle Dresda , Orchestra Simfonică din San Francisco , St. Petersburg Filarmonica , Orchestra Filarmonică a Israelului , precum și soliștii Murray Perahia , David Garrett , Maria João Pires , Renaud și Gautier Capuçon .
La capitolul lirică, ediţia din acest an a Festivalului Enescu propune în afara operei „Wozzeck” de Alban Berg, într-o nouă producție a Teatrului Național din București (în distribuţie aflându-se, printre alţii Michael Volle și Evelyn Herlitzius sub bagheta dirijorului Leon Hussain ), „Elektra” de Richard Strauss cu Bayerische Staatsoper și Corul Academic al Radiodifuziunii Române. Din distribuţia internaţională fac parte soliştii Elena Pantakrova , Anne Schwanelwilms, Agnes Baltas și René Pape, dirijor fiind Sebastien Weigle .
Tot în această ediţie, publicul iubitor de lirică va putea asculta opere rare aparținând barocului italian precum „Catone în Utica” de Leonardo Vinci interpretat de Orchestra “Il pomo d’oro”” sub bagheta dirijorului roman Riccardo Minasi , unul dintre cei mai preţuiţi violoniști și dirijori de pe scena internațională și opere din perioada venețiană a lui Claudio Monteverdi, cum ar fi ” Întoarcerea lui Ulise” și „Încoronarea Poppeei” , partituri interpretate de ansamblul britanic „Academia de Muzică veche”, specializat în interpretarea muzicii baroce cu instrumente de epocă.
AVVENIRE (Italia), 31 august 2015
Articol de Giuseppe Pennisi
Traducerea: Cătălina Păunel – RADOR
