Pe măsură de violenţele din Orientul Mijlociu cresc în intensitate, criza refugiaţilor care au luat cu asalt Europa se agravează şi ea, iar presa internaţională urmăreşte cu atenţie evoluţia ultimelor evenimente.
Referindu-se la situaţia din Irak, ziarul american „The Washington Post” transmite veşti îmbucurătoare, anunţând că, „pentru prima oară, armata irakiană a început să folosească avioanele de luptă F-16, ceea ce iar putea spori capacitatea de luptă împotriva militanţilor din cadrul Statului Islamic”. Potrivit aceluiaşi ziar, „surse oficiale au afirmat că, în ultimele patru zile, armata irakiană a lansat 15 bombardamente apelând la aceste avioane”. Dar tot din Irak, mai aflăm că, un cursul zilei de ieri, „o coloană de maşini în care se afla şi ministrul irakian de interne a fost atacată de lunetişti”, după cum relatează cotidianul britanic „Daily Mail”, care însă adaugă că „ministrul a scăpat cu viaţă”. Ziarul egiptean „Al-Ahram” informează că, în Afganistan, „11 poliţişti au murit în urma unui bombardament şi alţi patru au fost răniţi”. Ziarul mai adaugă că, „iniţial, s-a crezut că ar fi fost vorba despre un bombardament al forţelor NATO, dar informaţia nu a fost confirmată”. Mai aproape de Europa, ciocniri armate s-au mai semnalat şi în Turcia, unde, potrivit ziarului turc „Zaman”, „avioane de luptă turceşti au bombardat peste noapte obiective al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) după ce teroriştii PKK lansaseră, cu o zi în urmă, un atac considerat ca fiind cel mai grav începând din luna iulie, când a încetat armistiţiul între cele două părţi”.
În aceste condiţii, nu e de mirare că actuala criză a refugiaţilor, fie că ei vin din Irak, Siria, Afganistan sau din nordul Africii, creează probleme multor ţări, iar reacţiile lor sunt diferite. În ziarul israelian „Ha’aretz”, „premierul Benjamin Netanyahu afirmă că Israelul este prea mic şi nu poate primi refugiaţi sirieni sau africani, dar Isaac Herzog, liderul Partidului Muncii, de opoziţie, îi reproşează că a uitat ce înseamnă să fii evreu”. Potrivit ziarului elen „Kathimerini”, „Ciprul s-a oferit să primească aproximativ 300 de refugiaţi, dar de preferinţă creştini”. În săptămânalul francez „L’Express”, preşedintele François Hollande declară că „Franţa poate primi 24.000 de refugiaţi” şi susţine că „actuala criză poate fi soluţionată, şi va fi”. Cotidianul german „Süddeutsche Zeitung” crede că „Turcia a devenit anticamera refugiaţilor” şi mai spune că „refugiaţii sosiţi deja în Germania vor să muncească, vor să aibă ceva de făcut”. În ziarul american „The New York Times”, se afirmă că, „şi pe vremuri şi în prezent, Ungaria a fost un loc unde imigranţii erau trădaţi”. Dar, în ziarul ceh „Pravo”, ministrul de interne al Cehiei, Milan Chovanec, apără Ungaria, afirmând că „ea nu trebuie lăsată singură” şi estimând că, „în câţiva ani, Spaţiul Schengen se va afla în mare pericol, iar mişcările fasciste şi populiste se întăresc”. În sfârşit, potrvit unor sondaje de opinie realizate la cererea publicaţiei poloneze „Rzeczpospolita”, polonezii iau problema refugiaţilor foarte în serios, peste 60% dintre ei afirmând: „ne temem de refugiaţi, nu dorim să-i primim, nu-i vrem în casele noastre. Dar tot „Rzeczpospolita îl aminteşte pe Isus, care spunea: ‘Pribeag am fost şi m-aţi primit” şi conchide: „refugiaţii sunt pribegi, iar noi trebuie să-i primim. Pur şi simplu”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
