„Cote, frontiere, Schengen: Europa caută un răspuns comun la criza refugiaţilor”, titrează Le Monde. EU Observer vorbeşte despre „Ziua în care au reapărut frontierele”, criticând decizia Germaniei de a reintroduce controalele la graniţa sa cu Austria, decizie care a atras un efect de domino, Viena reintroducând controalele, la rândul său, iar Cehia şi Slovacia întărindu-şi graniţele, deplânge publicaţia europeană. Totodată, EU Observer anunţă că miniştrii europeni de interne şi justiţie au adoptat, la reuniunea de la Bruxelles, un plan al Comisiei Europene de relocare a 40.000 de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, în alte state membre, pentru doi ani. „Prea multă presiune pe Roma şi Berlin; Europa trebuie să se mişte sau riscă să cadă în prăpastie”, avertizează ministrul de Externe italian, Paolo Gentiloni, citat de La Repubblica. La rândul său, Franţa face apel la „respectarea riguroasă a regulilor spaţiului Schengen”, notează Le Point. În pofida caracterului urgent, diviziunile rămân pregnante în interiorul UE, observă The New York Times. Actualul clivaj între statele cetral-europene şi cele occidentale se explică printr-o concepţie profund diferită asupra a ceea ce trebuie să însemne Europa, crede Liberation. De la Varşovia la Bratislava şi Praga, numeroase capitale ale Europei de Est au fost recent scena unor manifestaţii contra primirii refugiaţilor sirieni, relatează Süddeutsche Zeitung. Însă Copenhaga şi Londra cetăţenii au ieşit în stradă, reclamând o politică de primire mai generoasă, în contextul acestei crize. O zdrobitoare majoritate de circa cinci milioane de refugiaţi sirieni caută azil în ţările limitrofe ţării lor, în special în Turcia. În comparaţie cu aceasta, Europa nu primeşte decât o parte infimă, constată Courrier International. Potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite Pentru Refugiaţi (UNHCR), de la declanşarea conflictului, aproximativ 123.600 de sirieni au găsit azil în Europa, cu alte cuvinte, doar 4% dintre refugiaţii sirieni şi-ar fi găsit azil în ţările europene din 2011 până în prezent. Conform datelor specialiştilor, până la sfârşitul acestui an, valul de imigranţi în ţările Uniunii Europene ar putea să se ridice la un milion de persoane, subliniază Courrier International.
În Rusia, armata a lansat cel mai amplu exerciţiu militar din acest an, intitulat Centru-2015, anunţă The Moscow Times. La manevre participă circa 95.000 de militari, 7.000 de unităţi de armament greu, până la 170 de avioane şi 20 de nave.
Lansarea manevrelor a coincis cu anunţul primelor exerciţii de antrenament conduse de recent constituita brigadă arctică, pe baza Flotei ruse a Nordului, constată Ria Novosti. Flota Nordului a iniţiat şi ea exerciţii, tot ieri, cu participarea a patru submarine nucleare şi diesel şi a 14 nave de război de suprafaţă. Exerciţiul Centru-2015 începe odată cu desfăşurarea unui summit al Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă, în Tadjikistan, în timp ce Rusia şi-a intensificat recent testarea puterii sale militare, a capabilităţilor de la Arctica până în Orientul Îndepărtat, scrie AFP. Principala acţiuni se vor desfăşura în Urali, în regiunea siberiană Altai, în regiunea sudică Astrahan şi în Marea Caspică, relatează Interfax. În Rusia europeană, 12.000 de militari vor participa la manevre în apropiere de Kazahstan, fiind implicate 90 de tancuri şi 20 de unităţi de artilerie şi lansatoare de rachete.
Generalul american John Allen, aflat la conducerea coaliţiei care luptă împotriva grupării Statul Islamic, susţine că încheierea conflictului din Siria şi Irak reprezintă cheia soluţionării crizei migranţilor cu care se confruntă Europa, scrie The Washington Times. În paralel, la Paris, legislativul dezbate pe tema angajamentului militar al Franţei în Siria, după ce Franţa şi-a anunţat implicarea în Siria, informează Liberation. În acelaşi timp, Rusia construieşte o pistă de aterizare în apropierea unui aeroport militar din provincia siriană Latakia, fieful regimului de la Damasc, susţine un ONG citat de La Libre Belgique, precizând că sute de tehnicieni şi consilieri militari ruşi se află deja la faţa locului. Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (OSDH) furnizează aceste informaţii în plină polemică asupra unei eventuale întăriri de către Moscova, aliata necondiţionată a Damascului, a mijloacelor sale militare în această ţară aflată în plin război, scrie ziarul belgian. Conflictul din Siria va fi unul dintre subiectele abordate de preşedintele rus Vladimir Putin în discursul susţinut, pentru prima dată în ultimii zece ani, la cea de-a 70-a Sesiune a Adunării Generale a ONU, care îşi deschide astăzi lucrările la New York.
Mulţi lideri ai lumii au felicitat poporul evreu pentru Noul An, Rosh Hashanah. În plus, o urare neobişnuită a venit din partea nimeni altuia decât a preşedintelui Iranului, Hassan Rohani. Liderul de la Teheran evocă într-un mesaj postat pe Twitter rădăcinile abrahamice comune, care pot duce la înţelegerea reciprocă, citează Haaretz. Ziarul israelian aminteşte că Iranul nu recunoaşte statul Israel şi sprijină grupuri militante anti-israeliene ca Hamas şi Hezbollah, iar premierul Benjamin Netanyahu vede Iranul ca pe cea mai mare ameninţare externă pentru Israel.
RADOR – Cristina Zaharia
