Varşovia şi Bucureştiul au multe în comun. Polonia nu a intrat în recesiune, iar România cu mult succes, graţie unei politici bune, a ieşit dintr-o recesiune foarte profundă.
Europa Centrală şi de Est nu este poate terenul preferat de investiţii pentru investitorii globali, pentru că şi lumea este foarte mare şi au de unde alege. Economiile ţărilor din regiune se află în continuare în etapa iniţială a dezvoltării capitaliste, dimensiunea lor nu este mare, iar investiţiile prezintă riscul tipic pentru economiile emergente. Această situaţie limitează suma banilor care vin în această direcţie. În acelaşi timp însă, investitorii privesc în viitor, nu în trecut. Previziunile în ceea ce preveşte regiunea CEE (Europa Centrală şi de Est) sunt în general foarte bune pentru ea. Şi, s-o spunem deschis, în privinţa investiţiilor în întreprinderile aflate în diferite etape de dezvoltare, care sunt sau nu evaluate la burse, dar care aspiră la rolul de stele ale noii economii, două sunt ţările în regiune, care trezesc azi un interes mai viu din partea investitorilor: Polonia şi România.
Un analist de la Capital Economics din Londra, citat de agenţia Bloomberg, a afirmat recent că datele privind PIB-ul în regiunea noastră amintesc că pe pieţele emergente nu există numai tristeţe şi deprimare. La rândul său, Nomura International în raportul pe luna august îndeamnă la o angajare mai mare în regiunea noastră. Şi mai departe merge în opiniile sale PineBridgeInvestment, numind România (şi întreaga regiune) o zonă sigură. Ţările din regiune au economiile care se dezvoltă cel mai rapid în Uniunea Europeană. Acest lucru este confirmat de cele mai recente date pentru trimestrul II al anului 2015. Ele arată că ritmul de creştere a PIB în această parte, a noastră, a Europei se menţine la nivel înalt (de ex. Cehia – 4,4% de la un an la altul, Polonia – 3,3%, România – 3,3%). În primul trimestru, rezultatul de 4,1% obţinut de România a fost cel mai mare în UE. Statisticile acestea nu ar trebui să surprindă. Deja la începutul anului 2014, în clasamentul Escape realizat de experţii PricewaterhouseCoopers Polonia şi România au fost caracterizate ca fiind stelele emergente ale economiei mondiale. Potrivit evaluărilor Băncii Mondiale, economiile lor vor creşte în următorii ani într-un ritm mediu de peste 3% pe an, sprijinite de absorbţia mijloacelor primite de la Uniunea Europeană.
Ar fi bine dacă aceste două ţări s-ar apropia între ele în avantajul amândurora, mai înainte ca lumea să-şi îndrepte bine atenţia spre ele.
Polonia şi România sunt cele mai mari două ţări din regiune atât sub aspectul suprafeţei, al populaţiei, cât şi al PIB (măsurat prin forţa de cumpărare a populaţiei). Împreună formăm o piaţă mare locuită de aproape 58 milioane locuitori, numai cu câteva milioane mai puţini decât în Italia (60,8 milioane – datele din 1 ianuarie 2015), Marea Britanie (64,8 milioane) şi Franţa (66,4 milioane). Prezenţa în UE întăreşte stabilitatea noastră economică, ambele ţări fiind beneficiari importanţi ai fondurilor europene. Calitatea de membre în Uniune se vede în special sub forma noilor drumuri şi a unei infrastructuri mai bune. Merită să adăugăm că în bugetul pe anii 2014-2020 Poloniei i-au fost acordate 101,5 miliarde euro, iar României 42,8 miliarde euro. Polonia şi România sunt ţări stabile în plan economic. Cu o inflaţie mică, o datorie publică relativ mică (datoria României este de numai 39% din PIB), cu dobânzi mici şi cu un curs valutar destul de stabil, ele oferă un sentiment puternic de securitate investitorilor străini şi contractanţilor. Se mai poate adăuga că ambele ţări s-au prezentat bine în timpul recentei crize globale. Polonia nu a intrat în recesiune, iar România cu mult succes, graţie unei politici bune, a ieşit dintr-o recesiune foarte profundă.
Ne unesc nu numai şansele, dar şi pericolele, cel mai mare pericol fiind scăderea populaţiei ca urmare a numărului mic de copii şi a emigraţiei economice.
Potrivit estimărilor CEED Institute, în emigraţia economică în ţările aşa-zise ale vechii Europe se află în prezent peste 2,4 milioane cetăţeni ai României şi 1,8 milioane de polonezi.
România este tot mai apreciată de oamenii de afaceri polonezi. Exportul mărfurior şi al serviciilor poloneze în această ţară s-a ridicat în anul 2014 la circa 12 miliarde zloţi şi creşte sistematic (în anul 2010 a fost de 7 miliarde zloţi). Acest lucru clasează România pe locul 18 printre ţările în care exportăm. Soldul în schimburile comerciale este pozitiv. Importăm din România mărfuri şi servicii în valoare de circa 6 miliarde zloţi (2014).
România este nu doar o piaţă mare ce se dezvoltă rapid, apropiată de noi geografic şi cultural, dar este şi o piaţa ideală pentru exportul polonez.
Este de asemenea un loc al investiţiilor potenţiale pentru capitalul polonez. În cel mai scurt timp ar trebui accelerat procesul privatizării. Este aşteptată intrarea câtorva noi firme la Bursa din Bucureşti (BVB) cu primele oferte publice (IPO). Acţiunile liftate la BVB, care se caracterizează printr-un indice mediu P/E=11,4 şi printr-o dobândă atractivă, cea mai mare din regiune la dividende în valoare de circa 4,5% (date din iulie 2015), îi pot interesa pe investitorii polonezi.
Cu atât mai mult cu cât România este considerată o piaţă cu aspiraţii raţionele de dezvoltare. Mai devreme sau mai târziu, se va ajunge la includerea unor firme din această ţară în indexul MSCI pentru pieţele emergente şi la aşa-zisa reclasificare a României în grupul emerging markets, iar acest lucru va trebui la rândul său să atragă un nou capital străin.
Acest lucru nu ar fi fost posibil fără schimbările care au avut loc pe piaţa de capital. Reconstrucţia consecventă a BVB, între care crearea pieţei AeRO pentru firmele mici şi mijlocii şi desfiinţarea barierelor birocratice, care au îngrădit până acum accesul investitorilor străini pe piaţă ar trebui să atragă pe piaţa bursieră firmele poloneze, orientate spre dorinţa de a-şi asigura pe pe piaţa românească nişte poziţii care să necesite costuri mai mici decât în Polonia.
România oferă de asemenea mari posibilităţi întreprinderilor care investesc şi care vor să se extindă în exterior. Investiţiile externe directe în creştere sunt atrase nu numai de piaţa mare şi forţa de mună mai ieftină decât în vechea Uniune, dar şi de impozitul fix TVA pe persoane fizice şi persoane juridice de 16% şi 9% TVA la toate produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, precum şi perspectiva pragului TVA de 20% la celelalte produse, începând de la 1 ianuarie 2016.
Atu-ul României sunt cadrele bine pregătite, care vorbesc engleza, în sectorul noilor tehnologii. Merită să atragem aici atenţia asupra unuia din cel mai mari indici în UE privind informaticienii diplomaţi raportaţi la numărul populaţiei ţării şi asupra faptului că internetul în România este, alături de cel din Estonia, cel mai bun sub aspectul calităţii transmisiei de date în întreaga UE şi în ce priveşte bitcoin, cu care se poate plăti în restaurantele şi cafenelele din Bucureşti şi în alte oraşe. Circulă de asemenea informaţia anecdotică, dar adevărată, că a doua limbă care se vorbeşte printre angajaţii Microsoft – după engleză – este româna.
Polonia este în România un furnizor vizibil de produse alimentare, produse chimice, cosmetice şi industrie uşoară. Cu o participare de 4,3% ocupăm locul şase în importul ei. Polonia este de asemenea ţara în care ajunge 2,4% din exportul românesc (în valoare de 1,4 miliarde euro). Pe măsura dezvoltării investiţiilor firmelor poloneze în România şi a firmelor româneşti în Polonia, ar trebuie să devenim unii faţă de alţii parteneri şi mai importanţi.
Capitalul polonez este tot mai vizibil în România. În sectorul financiar sunt prezente, între altele, Idea Bank şi Krus, iar recent şi-a anunţat intrarea în România Alior Bank. Ocazii de investiţie caută şi fondurile poloneze private equity. La Bursa din Bucureşti este listat şi fondul polonez VC/PE Carpathia Capital, care investeşte în firme din sectorul MSP, iar consilier autorizat pe piaţa AeRO este firma poloneză bursieră INC, care a introdus deja pe această piaţă două firme (poloneză şi română).
În sectorul nefinanciar sunt prezente, între altele, firme din branşele: IT, construcţii, servicii, chimică. Grupul Maspex, care posedă uzine de producţie în România (Tymbark Maspex Romania), a cumpărat recent principalul producător de apă Rio Bucovina.
România cunoaşte transformarea într-o direcţie pozitivă, deşi ritmul acestei transfirmări poate dezamăgi în unele domenii. În multe domenii sunt luate ca model soluţiile poloneze. Vedem acest lucru pe piaţa de capital unde experienţa poloneză este folosită în construirea pieţei pentru întreprinderile mici (AeRO după modelul NewConnect) şi în general în crearea bazelor pentru a face din Bucureşti centrul financiar al Europei de Sud-Est. Trebuie să subliniem că provocările în faţa cărora se află România atrag specialişti experimentaţi din Polonia şi apreciaţi pe această piaţă.
România şi Polonia pot şi trebuie să fie parteneri economici importanţi. Atât pentru UE, cât şi pentru NATO suntem ţări de frantieră (cu cele mai lungi frontiere din afara Uniunii, adică cu statele care nu sunt membre ale UE) şi strategice (cum constată politologul George Friedman). Practic nu există între ele chestiuni în dispută, iar tradiţia colaborării este lungă.
Merită să privim România nu în mod stereotip, ca pe o ţară care nu-i modernă şi este străină în plan cultural polonezilor, şi să o vedem aşa cum este ea: tot mai modernă şi mai prosperă, care are posibilităţi de creştere şi dezvoltare a afacerii peste cele medii la scară europeană, şi, în plus, apropiată de Polonia în plan cultural şi deosebit de prietenoasă faţă de noi. Sunt puţine ţări în lume, pentru care Polonia este luată ca model al succesului social şi economic, model care inspiră, fiind chiar copiate unele elemente ale lui. Întreprinzătorii polonezi apreciază desigur şi vor aprecia în continuare această formă de capital nematerial, care facilitează afacerile.
Articol de Pawel Sliwinski, Ludwig Sobolewski
*
Dr Ludwig Sobolewski, preşedinte al Bursei de Valori din Bucureşti
Dr Pawel Sliwinski, profesor la Universitatea Economică din Poznan, preşedinte al INC Group
RZECZPOSPOLITA (Polonia), 13 septembrie 2015 –
Traducerea: Maria Stanciu/
