De la avertismente până la măsuri practice nu este decât un pas, după cum ne arată incidentele petrecute la graniţa dintre Ungaria şi Serbia, unde au avut loc ciocniri între poliţia ungară şi refugiaţi. După ce autorităţile de la Budapesta au anunţat că nu vor mai tolera trecerea refugiaţilor şi că îi vor aresta pe cei care intră ilegal, ieri poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva imigranţilor care protestau pentru a intra în Ungaria la frontiera sârbă. Daily Mail notează că printre „persoanele disperate care se rugau să fie primite dincolo de gardurile de sârmă” s-au găsit câteva sute care şi-au pierdut răbdarea şi au încercat să forţeze intrarea. Poliţia ungară a răspuns cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene lansate dincolo de frontieră şi au înaintat prin porţi încercând să disperseze mulţimea. În replică, autorităţile sârbe au protestat pe un ton dur faţă de intervenţia poliţiei ungare la frontieră, după cum anunţă The Guardian.
Proteste diplomatice a stârnit şi decizia Ungariei de a continua construcţia gardului de sârmă şi de-a lungul frontierei cu România. După ce ministerul român de Externe şi-a exprimat indignarea iar premierul român a acuzat autorităţile de la Budapesta de minciună, diplomaţia maghiară a replicat că reacţia Bucureştiului provine – cităm – dintr-o „frustrare legată de Schengen”. MTI notează, citându-l pe ministrul ungar de Externe, că „Politicienii români s-au angrenat într-o retorică a minciunii: vorbesc despre soluţii comune, în timp ce printr-o atitudine ostilă şi minciuni fac imposibilă cooperarea”. Péter Szijjártó mai spune că „frustrarea pliticienilor români provine de la faptul că în actuala situaţie s-ar putea afla dacă România este sau nu pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, dacă poate să îşi protejeze graniţele”. Decizia guvernului ungar privind extinderea gardului este criticată şi pe plan intern, de Formaţiunea Coaliţia Democratică, condusă de fostul premier Ferenc Gyurcsany. El a precizat că o astfel de măsură ar îngreuna şi libera circulaţie a maghiarilor din România. Potrivit Financial Times, fostul premier spune că gardul reprezintă „o ruşine” pentru Ungaria.
Un avertisment vine din partea premierului slovac Robert Fico, el atrăgând atenţia că Uniunea Europeană nu mai este un loc sigur din cauza sutelor de mii de imigranți. Potrivit EUBusiness, Robert Fico a avertizat mai ales în legătură cu riscul unei posibile prezențe a teroriștilor printre imigranți. Despre lipsă de solidaritate la nivel european în privinţa crizei refugiaţilor vorbeşte comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Nils Muiznieks. Într-un interviu pentru Europa Liberă, el apreciază că în prezent are loc „o prăbușire a sistemului european de azil”.
Solidaritate şi cooperare sunt cuvintele cheie ale unui mesaj al Statelor Unite, care pledează pentru strângerea colaborării transoceanice în privinţa refugiaţilor. Supus presiunilor pentru a depune mai multe eforturi în vederea gestionării crizei refugiaţilor, preşedintele Obama a declarat că „va fi nevoie de cooperare între toate statele europene, Statele Unite şi comunitatea internaţională pentru a ne asigura că toată lumea este în siguranţă”, notează The Washington Post. Iar Times Of Israel precizează că preşedintele american a atras atenţia că rezolvarea crizei refugiaţilor este legată de soluţionarea problemelor din Siria. „Eforturile comunităţii internaţionale trebuie să se concentreze pe războiul civil sirian”, a subliniat Obama.
După ce s-a vehiculat tot mai des în presa internaţională că Rusia îşi orientează strategia dinspre Ucraina spre Siria, Statul Major al Federației Ruse a anunţat că nu plănuiește, deocamdată, să înființeze o bază aeriană în Siria. Prim-adjunctul șefului Statului Major rus, Nikolai Bogdanovski, citat de RIA Novosti, a afirmat că „nu există acum astfel de planuri însă orice se poate întâmpla”.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
