Lupta împotriva corupţiei este un lucru bun,
însă trebuie să fim atenţi cu puterea care se conferă procurorilor
Călin Popescu Tăriceanu este născut la 14 ianuarie 1952, la Bucureşti. A terminat Institutul Tehnic de Construcţii din Bucureşti, are masterul în matematică şi informatică. În perioada 1996-1997 este ministru al industriiilor în Cabinetul lui Victor Ciorbea. În perioada 1996-2004 este deputat în Parlamentul României. Este prim-ministru al României din 2004 până în 2008. Preşedinte al PNL în România şi vicepreşedinte al Partidului European al Liberalilor Democraţi. La data de 10 martie 2014 este ales în funcţia de preşedinte al Senatului României, a doua funcţie în stat în România.
Reporter: Domnule Tăriceanu, ce vă aduce în Bulgaria?
Călin Popescu Tăriceanu: Am venit pentru o conferinţă cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate ai Fundaţiei „Friedrich Nauman” în Balcani, organizată de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi şi de preşedintele acesteia, domnul Mestan. Mă bucur că aici am reuşit să mă văd cu câţiva dintre liderii importanţi ai mişcărilor liberale în Europa, cum ar fi preşedintele LDE, Graham Watson, fostul preşedinte al Internaţionalei Liberale, Hans van Baalen, şi mulţi alţi lideri politici din Europa şi din regiune.
Reporter: România a devenit un exemplu emblematic de ţară cu rezultate impresionante în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Până unde a ajuns acest proces, demarat în perioada în care dv. aţi fost premier al României, iar doamna Monica Macovei ministru al justiţiei în Cabinetul dumneavoastră?
Călin Popescu Tăriceanu: Procesul nu s-a sistat. El continuă, chiar într-un sens mult mai eficient. Doresc să subliniez că lupta împotriva corupţiei are rezultate concrete. Aceasta este partea pozitivă a procesului, însă, din păcate, există şi o parte negativă.
Reporter: Ce anume aveţi în vedere?
Călin Popescu Tăriceanu: În timpul acestui proces au apărut anumite abuzuri, abuz de putere, după cum se spune, din partea sistemului judiciar, care a afectat drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Şi astfel au fost încălcate drepturile şi libertăţile simplilor cetăţeni, nu cele ale politicienilor sau oamenilor de la putere. Aceasta este o problemă a întregii societăţi şi de aceea trebuie făcute multe corecţii. Trebuie să se înţeleagă un lucru. Puterea corupe! Şi nici nu am în vederea expresia financiară a corupţiei. Puterea se reflectă pur si simplu într-un anumit mod asupra procesului de luare a deciziilor şi… cum să vă spun ….
Reporter: … deformează modul de gândire?
Călin Popescu Tăriceanu: Exact! Iar ca regulă – puterea absolută duce la corupţie absolută. De aceea trebuie lucrat foarte atent, astfel încât să se găsească echilibrul perfect şi instituţiile democratice legale să poată funcţiona normal. Cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească -, trebuie să se afle într-un asemenea raport, încât procesul muncii să garanteze un echilibru al puterilor, însă şi respect reciproc. Parlamentul, ca instituţie democratică, trebuie să poată să îşi impună propriul control asupra puterii executive şi a sistemului judiciar, unde cel mai adesea se remarcă un abuz de putere şi de atribuţii. Acesta este un lucru asupra căruia trebuie să medităm acum, pentru că altfel, în viitor, vom avea nişte instituţii mai puternice, autoritare şi represive, nu cele care să garanteze supremaţia legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Reporter: Când, în urmă cu ceva timp, aţi demarat acest proces nu v-aţi temut că România se poate transforma într-un stat al procurorilor, într-un regat al acuzatorilor, după cum a numit cineva de curând ţara dumneavoastră?
Călin Popescu Tăriceanu: Da, acest lucru s-a întâmplat într-o anumită măsură exact aşa, republică a procurorilor. După cum v-am spus, combaterea corupţiei este un proces pozitiv, însă când începi aşa ceva trebuie să fii atent la pietrele din apă (capcanele -n.trad.). Şi acesta este unul dintre acele locuri alunecoase, unul dintre lucrurile la care trebuie să fii foarte atent – pentru a nu li se conferi o putere infinită procurorilor. Şi în trecutul apropiat noi am avut exact asemenea cazuri, care pun această problemă.
Reporter: Câţi politicieni români de rang înalt sunt în închisoare în acest moment?
Călin Popescu Tăriceanu: Ştiţi, dacă răspund la această întrebare, va trebui să fac o observaţie. În primul rând, eu nu ştiu exact numărul, să nu zic că numărul nu este deloc important în acest caz. Însă observaţia pe care trebuie să o fac este că dacă problema se pune aşa, deja vorbim de o justiţie selectivă. Nu-i aşa?
Reporter: Întreb pentru că, spre deosebire de România, în Bulgaria oamenii politici nu intră în închisoare. Niciun om politic, niciodată!
Călin Popescu Tăriceanu: Echitatea şi justiţia nu pot fi selective. Nu poate exista justiţie doar pentru politicieni. După cum nu poate exista nici doar pentru oameni simpli. Justiţia trebuie să fie aceeaşi pentru toţi, fără a avea importanţă cine ce este.
Reporter: Credeţi că România este o ţară care înregistrează progrese? Este mai bine acum decât în perioada în care dv. aţi fost premier?
Călin Popescu Tăriceanu: Depinde ce anume aveţi în vedere şi în ce sens întrebaţi. Noi, de exemplu, am avut mult de suferit în perioada crizei economice din perioada 2009-2012. Însă ulterior a început un proces foarte puternic de revenire, iar creşterea nivelului de trai a populaţiei este evidentă astăzi. Puterea de cumpărare a fiecărui român este mult mai bună astăzi. Au crescut pensiile şi, în general, toţi indicatorii economici din ultimii ani sunt mult mai buni. Însă dacă trebuie să mă întorc din nou la subiectul anterior, cel mai important este să fie respectate drepturile cetăţenilor, iar la acest capitol noi încă mai avem multe probleme de rezolvat.
Reporter: Dacă punem Bulgaria alături de România în acest proces … Monica Macovei a fost recent în Bulgaria şi comentariile, după vizita ei, nu au fost unilaterale. Dumneavoastră ce i-aţi sfătui pe colegii bulgari, pe oamenii politici şi pe cei din administraţie?
Călin Popescu Tăriceanu: M-aş abţine să dau sfaturi, cu atât mai puţin unui stat prieten şi vecin precum Bulgaria. Fiecare stat îşi evaluează şi decide singur comportamentul, însă, în linii mari, voi spune că trebuie să înţelegem bine un lucru: corupţia erodează bazele societăţii. Acest fenomen trebuie abordat în mod corect în fiecare stat european, pentru că altfel oamenii îşi pierd încrederea în statalitate, iar acest lucru, la rândul său, poate să deschidă calea către un regim totalitar sau autoritar.
Reporter: Cum se desfăşoară dezbaterile în România privind criza refugiaţilor în Europa, sau ţara dumneavoastră nu este în temă?
Călin Popescu Tăriceanu: România nu este pe calea pe care migranţii merg în Europa, de aceea nici nu avem probleme mari legate de numărul refugiaţilor. Ca stat membru UE, noi avem însă propria poziţie pe acest subiect şi aceasta este pentru împăţirea responsabilităţii comune în numele rezolvării problemei. Eu cred că nu trebuie să fim ca vecinii noştri unguri, care au un comportament foarte egoist. Trebuie să ne manifestăm solidaritatea necesară, pe care stă altminteri ideea unei Europe unite.
Reporter: Credeţi că, având în vedere criza refugiaţilor, Bulgaria şi România au arătat că sunt state gata să fie primite în Schengen? Sau exact în această situaţie nu trebuie să vorbim deloc de Schengen?
Călin Popescu Tăriceanu: Evident că noi împreună am vrut, o lungă perioadă de timp, să intrăm în spaţiul Schengen, însă între timp cerinţele sunt tot mai mari. Cred că exact în acest moment să deschidem discuţia despre intrarea noastră în Schengen nu va fi cea mai înţeleaptă decizie. Însă trebuie să avem în vedere şi dimensiunile şi efectele crizei. Acest lucru este legat şi de schimbarea atitudinii Germaniei, care prima dată a spus că este deschisă pentru migranţi şi refugiaţi, iar apoi a decis să închidă graniţele. Însă prima declaraţie a Germaniei a fost motivul acestui val imens de refugiaţi care a inundat jumătate din Europa. Acum suntem în situaţia în care trebuie să căutăm o soluţie, ceea ce, cu siguranţă, nu va fi foarte uşor, iar cele mai afectate state sunt în Europa de Est. Oricum, nu suntem în poziţia de a spune că acest lucru nu ne interesează. După cum am amintit deja, singura decizie corectă este împărţirea responsabilităţii şi solidaritate.
Interviu de Gheorghi Milkov
24 CHASA (Bulgaria), 22 septembrie 2015
Traducerea: Mirela Petrescu
