Înaintea Summit-ului european de la Bruxelles consacrat refugiaţilor, miniştrii de Interne ai celor 28 de state membre ale UE au adoptat, cu o largă majoritate, decizia de redistribuire a încă 120.000 de refugiaţi, a anunţat preşedinţia luxemburgheză, citată de EUObserver. Cehia, Ungaria, România şi Slovacia au votat împotrivă, precizează L’Express şi The Guardian. Reuniunea liderilor UE de azi ar putea fi ultima şansă, însă un program de strămutare nu va fi suficient pentru a soluţiona situaţia, a afirmat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citează La Repubblica. La Paris, a fost prezentat un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) despre perspectivele migratorii: „Europa va atinge, în 2015, un nivel fără precedent în materie de cereri de azil şi refugiaţi, cifra acestora putându-se ridica la un milion”, citează Le Monde. „Potrivit estimărilor, între 350.000 şi 450.000 de persoane vor obţine statutul de refugiat – sugerând o criză a refugiaţilor nemaivăzută de la cel de-al Doilea Război Mondial”, notează El Pais. „Ne-am face iluzii să credem că putem ieşi din această situaţie restabilind frontierele naţionale. Însă dincolo de solidaritatea necesară faţă de refugiaţi, nu putem închide porţile nici în faţa imigranţilor economici, altfel s-ar crea un haos cu grave consecinţe pentru Europa”, avertizează ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, în Le Figaro. Acest tsunami al refugiaţilor care a cuprins Europa ar putea fi următoarea criză care să atingă SUA? se întreabă The Washington Times, după ce intenţiile Casei Albe de a primi mii de refugiaţi în plus au întâmpinat o opoziţie fermă în Congres, pe fondul termerilor legate de terorism.
La Kiev, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a inaugurat prima ambasadă a alianţei defensive occidentale deschisă vreodată în Ucraina, anunţă EUObserver. Totodată, Ucraina şi NATO au semnat o foaie de parcurs pentru Parteneriatul în Comunicaţii Strategice, care vizează, în special, contracararea propagandei ruse şi informarea corectă a publicului cu privire la evenimentele din Ucraina, completează Korrespondent. Stoltenberg a semnat, de asemenea, acorduri pentru modernizarea armatei ucrainene, dar a refuzat livrarea de arme, notează The Moscow Times. Totodată, şeful NATO a afirmat că o reducere a violenţelor în estul Ucrainei nu este de ajuns pentru a aduce pacea, şi a cerut Rusiei să îşi retragă armamentul greu din regiune. La rândul ei, Rusia se arată preocupată de planurile americane de modernizare şi staţionare de armament nuclear suplimentar în Germania, potrivit Ministerului rus de Externe, citat de International Business Times.
Siria a primit noi arme sofisticate din partea Rusiei, incluzând cel puţin cinci avioane de luptă, după ce SUA au atenţionat că Moscova a desfăşurat deja 28 de avioane militare şi a început supravegherea cu drone în Siria, scrie Stars and Stripes. Războiul civil din Siria a ucis circa 250.000 de persoane, în mai puţin de patru ani, înregistrându-se patru milioane de refugiaţi şi alte 7,6 milioane de persoane dislocate în interiorul ţării, adaugă Bloomberg. Intervenţia militară a Rusiei în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad i-a nemulţumit pe inamicii din Golful Persic ai liderului sirian, ei spunând că demersul ar prelungi războiul şi ar menţine Siria pe orbita Iranului, adversarul lor regional, notează The Daily Mail.
Din ce în ce mai mulţi membri ai Statului Islamic abandonează gruparea, arată un studiu realizat în rândul dezertorilor, informează Business Insider. Raportul, publicat de Centrul Internaţional pentru Studiul Radicalizării (ICSR) de la King’s College, Londra, are la bază declaraţii publice de la 58 de persoane care au părăsit gruparea jihadistă. Potrivit The New York Times, circa 20.000 de străini au intrat în rândurile Statului Islamic din Orientul Mijlociu, în ultimii doi ani. Circa un sfert dintre ei sunt europeni, şi se estimează că între 25% şi 40% s-au întors în Europa, consemnează ziarul american.
Papa Francisc vizitează Statele Unite. Suveranul Pontif a avut un rol cheie în reluarea relaţiilor dintre Washington şi Havana, aminteşte La Nazione. În Statele Unite, în afară de Washington, unde vizitează Casa Albă şi Congresul, Papa va fi prezent şi la New York, unde va ţine un discurs la Adunarea Generală a ONU, dar şi la Philadelphia, pentru întâlnirea mondială a familiilor, detaliază ziarul italian. Un sondaj realizat de New York Times şi CBS arată că Suveranul Pontif soseşte în SUA pe un val de bunăvoinţă a catolicilor americani: 63% au o opinie favorabilă despre el, procent apropiat de 69%, cât avea, în 2002, Papa Ioan Paul al II-lea.
RADOR (22 septembrie)
Cristina Zaharia
