Chiar dacă Strategia Dunării nu este instrument financiar, prin intermediul ei pot fi accesate fonduri structurale – spunea astăzi la Bucureşti corodonatorul european Marco Onida. De aceea, el sfătuieşte ţările riverane, printre care şi România, să creeze în administraţia publică mecansime de coordonare prin care pot fi atrase finanţări consistente. Astfel, Estul Europei are o şansă în plus să reducă diferenţele economice faţă de Vest. Un reportaj semnat Bogdan Isopescu.
Reporter: Strategia Dunării este o anvelopă din care fac parte 14 state din bazinul fluvial care ar trebui să colaboreze, să propună proiecte şi să atargă finanţare către zonele mai puţin dezvoltate. Deşi nu este un instrument financiar, proiectele ce se subscriu Strategiei Dunării pot atrage fonduri europene din mai toate sectoarele. Cu alte cuvinte, România ar avea un instrument în plus pentru investiţii. Coordonatorul european al Strategiei, Marco Onida, spunea astăzi la Bucureşti că ţinta finală ar fi reducerea diferenţelor economice dintre estul şi vestul dunărean. Condiţia este ca state precum România să creeze proiecte cu impact zonal, regional şi chiar european, iar aceste proiecte ar trebui să fie făcute de cât mai multe comunităţi locale sau cât mai multe state, cum ar fi Bulgaria, Ungaria şi chiar Serbiam chiar dacă nu este în Uniunea Europeană. Concret, proiectele pot fi pe turism, infrastructură, educaţie, mediu şi multe alte domenii, iar rezultatul ar trebui şă fie crearea de locuri de muncă, inovaţia sau întărirea capacităţii adminsitrative. Recomandările reprezentantului Comisiei Europene vizau colaborarea şi coordonarea între toţi actorii, de la guvern şi autorităţi locale, până la univesrităţi şi mediul de afaceri.
Marco Onida: România trebuie să fie deschisă, curioasă şi să privească la toare oportunităţile care sunt cuprinse în această strategie. Apoi, să se concentreze pe implementarea concretă, nu doar pe dimensiunea politică a acestui instrument. Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă.
Reporter: România însă nu pare a fi nici pragmatică, nici deschisă şi nici transparentă în a promova proiecte pe Strategia Dunării. Preşedintele executiv al Asociaţiei române a comunităţilor riverane Dunării, Sever Avram, declara că actorii ce ar trebui să se implice sunt apatici şi nu colaboreazxă pentru proiecte. Mai mult, ministerele nu se consultă cu nimeni pentru proiecte şi nici nu se ştie dacă lucrează la ceva, mare parte din primării nu ştiu cum funcţioenază aceste tipuri proiecte.
Sever Avram: Observaţi că niciunul dintre coordonatorii de arii prioritare coordonate de România nu este prezent, deşi am făcut foarte multe diligente îna ecst sens. Speranţa mea este că totuşi, chiar şi în ultimul moment, Ministerul Fondurilor Europene şi MDRAP, plus cei care au punguţa,a dică Ministerul Finanţelor Publice, să reuşească în mod transparent, prin consultare structurată, să stabilească o listă de patru – cinci proiecte prioritare mari pentru ca până în 2025 să reuşim o relansare economică.
Reporter: În ciuda acestor probleme, astăzi au fost prezentate căteva proiecte româneşti care vor merge la Ulm, în octombrie, la Forumul European Dunărean. Spre exemplu, câteva comunităţi din România şi Bulgaria vor să construiască locuri de acostare pe ambele maluri ale Dunării pentru ca navele turistice să se oprească şi aici. Aceasta ar urma să includă şi construcţii pentru cazare şi să se constituie ca potenţiale puncte pentru călătorii în zonele respective către atracţii turistice sau crame. Proiectul propune ceva amplu: o reţea prin care bunstarea să se transmită.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 26 septembrie
