Elveţia este prima în clasamentul Forumului Economic Mondial la indicatorii reuniţi în Indexul Global al Competitivităţii. Elveţia continuă să conducă în clasamentul celei mai competitive economii din lume, de când a înlocuit SUA, în anii 2009-2010.
În urma ei sunt Singapore şi SUA. Urmează Germania, Olanda şi Japonia.
Indexul arată posibilităţile statelor de a asigura prosperitate pentru cetăţenii lor. Primul raport anual al Forumului Economic Mondial a fost făcut în anul 1979, iar de atunci, în fiecare an, cuprinde tot mai multe economii. În perioada 2009-2010, acesta examinează starea a 133 de economii.
Raportul „evaluează capacitatea statelor de a acorda niveluri ridicate de prosperitate pentru proprii cetăţeni. Acest lucru este determinat de productivitatea unui stat de a folosi resursele existente. Prin urmare, „indexul global pentru competitivitate măsoară structura instituţiilor, politicile şi factorii care determină tendinţele durabile şi nivelurile pe termen mediu de prosperitate economică”. Conform raportului, „cel mai puternic pilon al competitivităţii sunt inovaţiile tehnologice, prin care, pe termen lung, se poate schimba standardul de viaţă. Acest lucru presupune un mediu favorabil pentru inovaţii, susţinut atât de sectorul public, cât şi de cel privat.
Bulgaria este din nou pe locul 54, însă de data asta imediat după România, care fusese pe locul 59 anul trecut, şi înaintea Indiei care ocupă locul 60. Rusia a „fugit” cu mult în faţă, ocupând în acest an poziţia 45.
***
Creşterea economică „revine” în zona euro, şi o „întoarcere a economiei zonei euro la o creştere susţinută sub impulsul politicii monetare e o veste bună pentru toată lumea”. Acestea sunt declaraţiile preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, făcute la New York cu ocazia primirii premiului Global Citizen Award din partea Atlantic Council. Un premiu pe care l-a primit din mâinile directorului general al FMI.
Christine Lagarde l-a prezentat pe Draghi ca pe „un fantastic şef al băncii centrale”, recomandându-l drept unul dintre „liderii cei mai influenţi din lume”, care a demonstrat „o viziune curajoasă şi determinare”. Puţine persoane au arătat „un astfel de leadership”, mai precizează Lagarde, reamintind că Draghi „a apărat moeda euro şi a împins zona euro în direcţia bună”. Preşedintele BCE a fost lăudat şi de către vicepreşedintele american Joe Biden, care i-a recunoscut meritele „într-o activitate extrem de dificilă”.
Mario Draghi a vorbit despre proiectul european, „experimentul cel mai avansat în gestionarea temelor de dincolo de propriile graniţe prin intermediul acordurilor internaţionale şi supranaţionale”. Un proiect şi un experiment care a „funcţionat”, care până acum a avut succes. „Poate părea uneori că noi în Europa nu suntem în stare să depăşim provocările, dar iată că suntem. De fiecare dată o facem tot mai bine. Şi asta deoarece atunci când lucrăm ca o uniune putem să înfruntăm probleme pe care nu le-ar putea depăşi o ţară care le înfruntă de una singură”.
Draghi a subliniat că, deşi nu a contribuit la creşterea mondială în ultimii ani, Zona Euro reprezintă 17% din PIB-ul global şi 16% din schimburile comerciale globale. Atunci când integritatea euro era ameninţată, şi prosperitatea globală era ameninţată, a conchis el.
***
„Economia italiană iese în sfârşit din recesiune, după trei ani şi jumătate de contracţie. Totuşi, este posibil ca redresarea să fie lentă, din cauza creşterii slabe a salariilor şi ratei mari a şomajului, care frânează cererea consumatorilor mai mult decât în alte ţări din zona euro”, se scrie în raportul Standard&Poor’s despre Italia.
În Italia PIB-ul real a crescut cu 0,7% faţă de 1,2% în zona euro. Potrivit Standard&Poor’s, există semnale de creştere a exporturilor, dar este nevoie de o creştere puternică a investiţiilor, element care rămâne o necunoscută, având în vedere slăbiciunea sistemului bancar.
Standard&Poor’s consideră că Italia are un outlook stabil şi este plasat la nivelul BBB-. Pentru anul viitor, S&P prevede o creştere a PIB-ului italian cu 1,2% faţă de 1,6% estimată de guvern, în timp ce pentru anul acesta estimarea de creştere este de 0,7% faţă de 0,9% conform executivului.
***
„Italia ar trebui să se răzgândească în privinţa modelului fiscal, să taxeze mai puţin munca şi mai mult consumul şi imobilele”, susţine Comisia Europeană în raportul pe 2015 privind reformele fiscale în Uniune.
Potrivit raportului actualul sistem de impozitare pe imobile din Italia contribuie la creşterea datoriei. În studiu se evidenţiază că, „în unele ţări, impozitele pe locuinţe continuă să favorizeze acumularea datoriei din cauza efectului combinat al unei deductibilităţi fiscale relativ generoase a dobânzilor pe ipoteci şi a impozitelor pe locuinţe, care nu sunt ridicate”. Acesta este cazul Belgiei, Estoniei, Finlandei, Italiei, Ţărilor de Jos, Republicii Cehe şi Suediei. În plus, executivul comunitar consideră că în Belgia, Croaţia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia şi Spania există „taxe relativ mari pentru tranzacţii de transfer de proprietăţi” şi sugerează că „există posibilitatea de a îmbunătăţi eficienţa printr-o o modificare a taxelor în cadrul impozitării pe proprietate”.
Bruxelles-ul consideră că Italia ar trebui să ia măsuri să reducă impozitele pe forţa de muncă, în special în privinţa veniturilor mai mici.
„Noi suntem cei care decidem ce taxe să reducem decidem, nu un eurobirocrat de la Bruxelles. Sarcina UE nu este să decidă ce opţiuni fiscale trebuie să aibă un stat şi ea nu trebuie să hotărască în locul fiecărui guvern”, a declarat tranşant premierul italian Matteo Renzi.
***
Prin tranzacţia cu gigantul chimic german BASF, concerul rus Gazprom conduce pentru prima dată singur una din cele mai mari firme de gaz din Uniunea Europeană. Acum un an, liderii Uniunii Europene au anunţat că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa de energia rusă. Astăzi însă, Gazprom şi-a întărit poziţia în Germania şi a obţinut totodată noi posibilităţi de a influenţa piaţa gazului în Uniunea Europeană, în primul rând în Europa Centrală.
Gazprom a preluat de la BASF pachetul majoritar cu puţin peste 50% din acţiunile firmei Wingas şi în felul acesta ruşii devin singurul proprietar al acestei firme. Aceasta deţine o cincime din acţiuni pe piaţa de gaz a Germaniei şi, în plus, comercializează gazul în Austria, Belgia, Cehia, Olanda, Polonia şi Marea Britanie.
Preluând firma germană, Gazprom a preluat şi 25% din depozitele subterane germane de gaz, între care cel mai mare depozit din Europa Occidentală, din oraşul Rehden. În plus, ruşii au primit acţiunile Wingas la cel mai mare depozit subteran austriac de gaz de la Haidach lângă Salzburg, al doilea ca mărime din Europa Centrală. Gazprom avea deja acţiuni minoritare la Haidach şi acum devine acţionarul principal al acestor instalaţii în Austria, legate de reţeaua de gazoducte din Germania.
Concernul rus a devenit de asemenea unul din proprietarii firmelor WIEH şi WIEE, care comercializează gazul în statele Europei Centrale.
Gazprom va primi de la BASF şi jumătate din acţiunile firmei Wintershall Nordzee, care exploatează zăcămintele de gaz şi petrol în apele norvegiene, britanice şi daneze ale Mării Nordului.
În schimb Gazprom va ceda concernului BASF 25,01% din acţiuni la două zăcăminte din Siberia ( 274 miliarde metri cubi de gaz). Exploatarea acestor zăcăminte va începe în anul 2018 şi vor fi extrase de acolo 8 miliarde metri cubi de gaz pe an.
Acordul privind schimbul de active între Gazprom şi BASF a fost semnat în noiembrie 2012, imediat după vizita cancelarului Angela Merkel la Moscova.
***
Fără măsuri urgente pentru a schimba radical politica monetară prin crearea de surse interne de sustenabilitate pe termen lung a sistemului financiar din Rusia sancţiunile occidentale pot opri reproductibilitatea sectoarelor orientate spre export şi pot paraliza activitatea unui număr mare de bănci şi corporaţii de importanţă sistemică.
În special, este nevoie de măsuri urgente pentru a înlocui împrumuturile externe ale corporaţiilor şi băncilor publice, cu împrumuturi de încredere, furnizate de Banca Rusiei prin intermediul unuia din institutele de dezvoltare sau direct, prin obligaţiile debitorilor. Cu toate acestea, la fel ca anul trecut, Banca Rusiei ignoră impactul negativ al sancţiunilor occidentale, amplificând acţiunea lor printr-o politică monetară dură.
Datoria totală a debitorilor ruşi faţă de creditorii occidentali este de 560 de miliarde de dolari, în timp ce rezervele valutare se află la nivelul de 360 de miliarde de dolari. Acest lucru creează riscul unui deficit al sistemului financiar din Rusia şi falimentul multor debitori în cazul creditelor solicitate simultan. Acest lucru poate fi remediat printr-o economie deofshorizată rapid, care ar putea oferi o reziliere sistematică a fluxului de capital şi o rentabilitate a activelor de o jumătate de trilion de dolari sub jurisdicţia rusă. Iar ca bonus pentru revenire se poate folosi înlocuirea creditelor externe cu nişte credite interne, oferite în aceleaşi condiţii, pe principiile finanţării proiectelor.
Principala primejdie a sancţiunilor economice este izolarea Rusiei de accesul la noile tehnologii. Dacă nu va fi neutralizată, în câţiva ani, economia rusă va ajune într-o stare de înapoiere ireversibilă, în raport cu noua ordine tehnologică. Ieşirea se va realiza prin reînarmare, atât pentru industrie, cât şi pentru armată, ajungând la un nou nivel de eficienţă. Pe de o parte, pentru a evita însă această situaţie, trebuie să sporească creditarea pentru cercetarea ştiinţifică în direcţiile esenţiale pentru noua ordine tehnologică.
Este necesară crearea unui sistem modern de conducere tehnico-ştiinţifică prin dezvoltarea ţării, care să acopere toate etapele cercetărilor ştiinţifice şi ale ciclului productiv, orientate spre modernizarea economiei pe baza elementelor noii ordini tehnologice .
***
Uniunea Europeană a alocat Ucrainei o asistenţă financiară de 3,5 milioane de euro pentru organizarea alegerilor locale – scrie agenţia UNIAN. Banii vor fi direcţionaţi către monitorizarea alegerilor, pregătirea şi implicarea societăţii civile în reforma legislaţiei electorale şi organizarea dezbaterilor pre-electorale.
Alegerile locale din Ucraina vor avea loc la 25 octombrie 2015 şi, conform legislaţiei în vigoare, la scrutin nu vor mai putea participa partide cu ideologie comunistă şi naţional-socialistă. De asemenea, alegerile nu vor avea loc în teritoriile ocupate temporar din regiunile Doneţk şi Lugansk.
***
Ungurii se tem că escrocheria cu motoarele VW va lovi în economia lor. Fabrica ungară a concernului german Volkswagen a produs 2 milioane din 11 milioane motoare Diesel, la care au fost modificate soft-urile ce măsoară noxele.
O eventuală scădere a vânzărilor automobilelor în Europa după afacerea VW poate reduce creşterea economică a Ungariei cu 0,3-0,6 %. Industria auto asigură acum 22% din PIB-ul Ungariei şi 10% din veniturile din export.
Concernul german a recunoscut că a manipulat soft-urile la 11 milioane de automobile echipate cu motoare Diesel cu patru cilindri şi cu o capacitate de 2 litri. Ulterior, guvernul german a dezvăluit că VW a modificat aceste soft-uri şi la motoarele Diesel cu capacitatea de 1,6 litri şi este posibil şi la motoarele de 1,2 litri.
VW a manipulat măsurarea noxelor şi la autovehiculele Caddy şi Transporter. 1,8 milioane de maşini Caddy şi Transporter au astfel de motoare. Unul din producătorii maşinilor Caddy este fabrica VW din Poznan, care este şi un producător important al maşinilor VW Transporter.
Soft-uri modificate pentru manipularea emiterii de noxe au fost instalate şi la 1,2 milioane de autoturisme Skoda – după cum a dezvăluit firma cehă a VW. Purtătorul de cuvânt al uzinei Skoda a spus că firma sa intenţionează să repare pe propria sa cheltuială toate aceste automobile.
***
Cele cinci mărci ale grupului Volkswagen în Spania – Audi, Seat, Skoda, Volkswagen şi Volkswagen Vehicule Comerciale -au oprit comercializarea a 3.320 de autoturisme potenţial afectate de software-ul ce alterează datele emisiilor poluante. Un purtător de cuvânt al grupului a explicat că, temporar, a suspendat comercializarea acestor unităţi ce se află încă în stoc, până când Volkswagen va da soluţia tehnică pentru rezolvarea problemei.
Vehiculele oprite acum de la vânzare sunt echipate cu familia de motoare diesel EA189 şi sunt fabricate sub norma Euro 5; nu se cunoaşte în acest moment dacă ele au activat software-ul fraudulos.
Prin această suspendare se încearcă să se evite suspiciunea clienţilor că ar cumpăra o maşină frauduloasă; unităţile blocate acum vor primi viza de vânzare atunci când grupul, în primele zile ale lunii octombrie, va da soluţia tehnică pentru acest lot, ca şi pentru cele comercializate din anul 2009 cu motoarele menţionate.
***
Compania Shell Exploration and Production (LIX) B.V. a fost aleasă drept titular al permisului de explorare şi studiere a resurselor de gaze natural şi petrol în perimetrul bulgar 1-14 Silistar din în largul Mării Negre.
Shell va investi 18,6 milioane euro fără TVA şi va achita statului bulgar 4.9 milioane euro fără TVA, un bonus la semnarea contractului aferent de explorare şi cercetare. Programul de acţiune al companiei include cercetări seismice 2-D şi 3D şi măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, a sănătăţii umane şi a valorilor culturale.
Creşterea extragerii locale, în care se încadrează şi lucrările din perimetrul bulgar Silistar, este una dintre primele condiţii pentru garantarea securităţii şi a independenţei energetice a Bulgariei. Explorarea perimetrului Han Asparuh, pentru care contractul a fost încheiat în anul 2012, este în fază avansată, urmând ca, în primele luni ale anului viitor, să demareze primele sondaje.
***
Numărul turiştilor străini care au vizitat Bulgaria în luna august se menţine aproape de nivelul de anul trecut. Majorarea este de 0,4%, simbolică, la aproape 934.000 de persoane. Scăderea semnificativă a turiştilor din Rusia, Ucraina, Cehia, România şi Franţa este compensată de numărul mare al turiştilor din Germania, Polonia, Marea Britanie, Ungaria, Turcia şi Macedonia, rezultă dintr-un raport al INS.
Scăderea numărului de turişti din Rusia este de 20%, la fel ca în luna iulie – la 104.500 de persoane, iar din Ucraina – cu 11% – la 52.000. Astfel, în luna august, cei mai numeroşi turişti din staţiunile bulgăreşti au fost germanii – 144.000 de persoane, cu 10% mai mulţi decât în august 2014. Dintre statele din UE, a doua ca prezenţă este Polonia, care a trimis în Bulgaria 79.000 de turişti în luna august, respectiv, cu 16,5% mai mult. Britanicii sunt cu 35,5% mai mulţi – 42.000 de persoane în august. Creşterea numărului de turişti din Ungaria este de 26%, la aproape 22.000 de persoane.
În acelaşi timp, statistica înregistrează o scădere a interesului din România vecină – cu 26%, la 38.600, Cehia – cu 11%, la 46.000 de persoane, Franţa – cu o cincime, la 18.000. Bulgaria a atras mai mulţi turişti decât anul trecut din Macedonia, Turcia şi Israel.
Victor Ionescu
