Dezacordurile şi lipsa soluţiilor privind Siria generează noi tensiuni şi tot mai complicate jocuri de alianţe. „Armata rusă seamănă confuzie în Turcia”, titrează Le Figaro după ce avioane ruseşti de luptă au violat spaţiul aerian turcesc. Ambasadorul rus a fost convocat la ministerul de externe, anunţă Zaman, în timp ce New York Times precizează că NATO, prin secretarul său general, a calificat incidentul drept „inacceptabil”. Iar Ankara promite că va lua toate măsurile pentru a-şi proteja graniţele şi, potrivit Washington Post, ministrul turc de externe avertizează Moscova că va fi făcută responsabilă în cazul oricărui incident nedorit, dacă avioanele sale vor trece peste graniţa dintre Siria şi Turcia. Berlinul îşi exprimă îndoiala cu privire la obiectivul loviturilor ruseşti din Siria, consemnează Le Figaro, şi adaugă că Emiratele Arabe salută loviturile aeriene ruseşti asupra jihadiştilor, însă se tem de o întărire a regimului preşedintelui Bashar al-Assad, mare aliat al Iranului. Pe de altă parte rebelii sirieni cer statelor regionale să creeze o alianţă împotriva Rusiei şi Iranului pentru a combate ceea ce numesc „alianţa ruso-iraniană care ocupă Siria”, informează Reuters. „Ruşii bombardează, turcii sunt furioşi, americanii se pregătesc de ofensivă. Ne ameninţă o criză internaţională?”, se întreabă Gazeta Wyborcza. Poziţiile exprimate însă de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul vizitei la Bruxelles sunt privite cu scepticism. EU-Observer scrie despre discursurile moralizatoare ale liderului de la Ankara în care Erdogan, pe un „ton cu iz islamist şi anti-european” a acuzat comunitatea că ajută prea puţin Turcia în privinţa refugiaţilor şi a declarat că Turcia apără „civilizația adevărată” în fața „xenofobiei, islamofobiei şi rasismului” Europei. Pe de altă parte, UE îi oferă mai mulţi bani preşedintelui Erdogan în schimbul controlului la frontiere”, subliniază El Pais. Şi tot în UE, miniştrii de finanţe se concentrează pe punerea în aplicare a programului convenit în luna august cu Atena, notează tot observatorul european, în timp ce Kathimerini reţine că „Grecia trebuie să își îndeplinească promisiunile cât mai curând posibil”, potrivit ministrului francez de finanţe. Un alt conflict din zona Orientului Mijlociu pare să ia amploare. Premierul israelian Benjamin Netanyahu promite o „ofensivă dură” ca răspuns la violenţa palestiniană, după ce patru israelieni au fost ucişi, informează The Guardian, în timp ce The Telegraph precizează că oficiali germani au avertizat cu privire la pericolul unei noi Intifada pe fondul violenţei din Cisiordania şi Ierusalim. Pe de altă parte, Autoritatea Palestiniană anunţă că nu vrea aprinderea celei de-a treia Intifada, menţionează Jerusalem Post şi adaugă că preşedintele Mahmoud Abbas solicită protecție internațională pentru palestinieni, înainte ca lucrurile să scape de sub control”. Într-o altă notă, Le Monde scrie despre lucrările Sinodului dedicat familiei, convocat de Papa Francisc, despre care însă opinează că se deschid „într-o atmosferă tensionată”, după ce un înalt prelat de la Vatican a recunoscut că este homosexual şi şi-a prezentat partenerul în faţa presei. La Libre Belgique subliniază că Suveranul Pontif a stabilit cadrul discuţiei şi a reafirmat caracterul indisolubil al căsătoriei, care se face între un bărbat şi o femeie, potrivit învăţăturii catolice. În acelaşi timp, însă Papa Francisc a avertizat că ar însemna ca Biserica să comită un act de trădare dacă ar închide porţile „oricui bate şi cere ajutor”.
Iulia Lăpădat
