Presa internaţională abundă în prezentarea unor situaţii conflictuale şi a disputelor pro şi contra legate de acestea. NATO acuză Rusia de incursiuni deliberate în spaţiul aerian al alianţei occidentale, respingând afirmaţiile Moscovei că recentele raiduri în spaţiul turc ar fi fost o greşeală, notează Stars and Stripes. Tensionând mai mult confruntările pe seama conflictului sirian, Rusia a anunţat că forţe terestre voluntare se vor alătura luptelor în Siria, informează The New York Times. Şi Turcia ridică tonul împotriva Rusiei, titrează La Libre Belgique, amintind de discuţia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, despre zona de securitate pe care Ankara vrea să o instaleze de-a lungul frontierei sale cu Siria. Totodată, Turcia şi SUA au afirmat că avioanele ruseşti riscă să fie doborâte dacă încalcă, în continuare, spaţiul aerian al NATO, consemnează USA Today. Ambasadorul rus la NATO acuză Occidentul de recurgere a la un război informaţional, scrie Ria Novosti. În acelaşi timp, avioane de luptă italiene care participă la coaliţia occidentală împotriva ISIS se pregătesc de misiuni de bombardament în zone din Irak, informează Corriere della Sera. Foarte importantă în decizia italiană a fost diferenţa dintre Irak şi Siria. Guvernul irakian a cerut Italiei să intervină şi să bombardeze, în timp ce guvernul sirian a adresat această cerere doar Rusiei. Noua misiune italiană va fi, cu siguranţă, bine văzută de secretarul american al apărării, Ashton Carter, care a sosit în vizită în Italia, crede ziarul italian.
Bruxelles-ul cere ajutorul Ankarei pentru a stăvili valul de refugiaţi spre Europa, titrează Le Temps. Europa are de ales în criza migranţilor: să cheltuiască miliarde în Turcia sau să asiste la creşterea valului de refugiaţi, avertizează The Telegraph, după o nouă catastrofă în Marea Mediterană, soldată cu o sută de morţi. La Bruxelles, preşedintele turc Recep Erdogan l-a avertizat pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, că încă 3 milioane de sirieni ar putea veni din regiunea Alep, notează EUObserver. La rândul său, liderul european a avertizat că valul de refugiaţi poate deveni un instrument în noua formă a războiului hibrid şi o armă împotriva vecinilor, citează Rzeczpospolita. În opinia lui Tusk, în lume cresc criticile la adresa UE din cauza reacţiei la criza migraţiei. Cancelarul german Angela Merkel crede că singura modalitate de reducere a numărului de refugiaţi din ţara sa ţine de planurile internaţionale de abordare a problemei, şi urmăreşte acum încheirea unui acord cu Turcia, pentru închiderea frontierelor sale europene în faţa refugiaţilor, menţionează Der Spiegel, atenţionând că Ankara va dori şi ceva în schimb. Preşedintele turc ar dori să obţină de la Europa susţinere pentru crearea „unei zone de securitate de-a lungul frontierei turco-siriene”, scrie Le Monde, zonă deja susţinută de SUA. Liderul turc estimează cheltuielile pentru primirea refugiaţilor la 6,7 miliarde de euro, apreciind că a primit până acum numai 371 de milioane de euro, explică Les Echos, faţă de un fond de un miliard de euro promis de UE. În privinţa Greciei, Parlamentul European a aprobat un plan al Comisiei, care să permită Atenei să primeasc 35 de miliarde de euro de la bugetul comunitar, anunţă EUObserver. Totuşi, Grecia nu ar avea de ce să îşi facă mari iluzii, scrie fostul ministru de finanţeYanis Varufakis, într-un comentariu pentru Diario de Noticias. Noul guvern Tsipras înţelege că patinează pe gheaţa subţire a unui program bugetar care nu poate avea succes şi a unei agende de reforme pe care miniştrii săi o detestă, opinează Varufakis. Pentru a avea succes, guvernul va trebui să ucidă doi balauri dintr-o dată: incompetenţa administraţiei publice din Grecia şi inepuizabila ingeniozitate a unei oligarhii care ştie cum să se apere – făurind, chiar, alianţe puternice cu troica, crede finanţistul grec, citat de Diario de Noticias.
Decernarea Premiilor Nobel în varii domenii face concurenţă celor mai fierbinţi ştiri de pe scena internaţională. Cercetătorul canadian Arthur B. McDonald şi japonezul Takaaki Kajita au primit, ieri, Premiul Nobel pentru fizică. Luni, vedeta a fost medicina, laureaţi fiind irlandezul William C. Campbell şi japonezul Satoshi Omura, pentru o nouă terapie împotriva infecţiilor, în timp ce chinezoaica Youyou Tu a fost premiată pentru o nouă terapie împotriva malariei. Urmează premiile pentru chimie, azi, şi pentru literatură, joi, scrie Newsweek. Vineri, la Oslo, Comitetul Nobel pentru Pace îşi va anunţa alegerea. Între favoriţi se numără cancelarul german Angela Merkel, Papa Francisc şi agenţia ONU pentru refugiaţi, UNHCR. (Cristina Zaharia)/czaharia
