Situaţia din Siria ţine în continuare capul de afiş al presei internaţionale. Ziarele europene sunt însă la fel de atente la reacţia liderilor politici la criza refugiaţilor. „Merkel şi Hollande fac apel la un plus de ‘solidaritate’ şi la un rol mai proeminent al Europei în faţa crizei migranţilor”, scrie Le Monde despre prima intervenţie conjugată a şefului statului francez şi a cancelarului german în faţa Parlamentului de la Strasbourg, din 1989 încoace. Totuşi, cotidianul parizian notează că „cei doi nu au făcut nici un anunţ concret”. La rândul său, Der Spiegel reţine sublinierea făcută de doamna Merkel, privind imposibilitatea reglementării problemei refugiaţilor la scara statelor naţiune. Şi tot pentru gestionarea fluxului masiv de migranţi, The Times dezvăluie că liderii de la Bruxelles au un plan secret, care prevede „repatrierea a nu mai puţin de 400.000 de azilanţi intraţi în spaţiul comunitar în primele şase luni ale anului curent” – şi ale căror cereri de protecţie au fost respinse. În cazul în care ţările de provenienţă, precum Niger şi Eritreea, vor refuza să-i primească, ar putea fi private de asistenţa financiară sau de vize, precizează cotidianul londonez. „Exodul este o provocare şi pentru Europa, şi pentru Siria”, constată New York Times. Căci „migraţia tinerilor privează Siria de resursele demografice cruciale pentru reconstrucţia ţării, ameninţând în acelaşi timp să creeze o nouă subclasă în Europa”, explică ziarul new-yorkez. Oricare ar fi consecinţele, „conflictul din Siria escaladează, sub impulsul atacului lansat de pe navele de război ruse”, titrează Washington Post. „Susţinute de atacurile lansate din aer şi de pe mare de Rusia, forţele siriene încep ofensiva terestră”, relatează mai departe oficiosul de la Washington, remarcând că acţiunea „întăreşte afirmaţiile opozanţilor lui Assad şi liderilor occidentali, că obiectivul iniţial al atacurilor ruseşti a fost distrugerea grupurilor rebele, şi nu a militanţilor Statului Islamic, aşa cum insistă Kremlinul”. După ajutorul acordat preşedintelui sirian, şi politicienii din Irak solicită sprijinul Moscovei împotriva jihadiştilor, relatează Wall Street Journal, notând că „o astfel de escaladă ar agrava tensiunile cu Washingtonul şi ar creşte riscul unei ciocniri între cele două mari puteri”. Şi tot Wall Street Journal scrie că „Satele Unite exclud o colaborare cu Moscova în Orientul Mijlociu”. La rândul său, liderul spiritual al Iranului „interzice negocierile dintre Teheran şi Washington”, acuzând Satele Unite că doresc să transforme Golful Persic într-o regiune nesigură şi făcând referire la „numeroasele dezavantaje” pe care le presupune o apropiere de America, citim în El Mundo. Din Belgia, Le Soir relatează despre „începutul primului proces deschis la Curtea Penală Internaţională pentru un atentat împotriva patrimoniului mondial”. Este vorba despre un presupus membru al ramurii tuarege a Al-Qaida, care ar fi pilotat distrugerea a nouă mauzolee şi a unei moschei din Mali, precizează cotidianul belgian. Mai multe publicaţii străine scriu şi despre ancheta realizată în comun de FBI şi autorităţile de la Chişinău, care a dus la dejucarea încercării unei bande de traficanţi de a vinde materiale radioactive unui cumpărător din Statul Islamic. „Actele de la dosar puse la dispoziţie de autorităţile moldovene evidenţiază că traficanţii, care aveau legătură cu infractori ruşi, au încercat să exploateze criza din relaţiile dintre Rusia şi Occident”, remarcă The Guardian. Exemplificând la rândul său nivelul tot mai scăzut al relaţiilor cu occidentalii, ziarul Izvestia informează că „Rusia va dezvolta un sistem de operare propriu pentru a înlocui platformele Apple şi Microsoft din toate calculatoarele organizaţiilor guvernamentale şi companiilor strategice”. Iar New York Times relatează despre acordul de împrumut semnat de Moldova cu România. „Creditul de 150 de milioane de euro, pe cinci ani, cu o dobândă anuală de 1,5%, aminteşte de relaţiile strânse dintre cei doi vecini”, a spus premierul moldovean citat de cotidianul new-yorkez. Menţionăm că presa internaţională scrie şi despre premiul Nobel pentru chimie, acordat pentru descoperirea mecanismului care permite repararea ADN-ului. Munca realizată de laureaţii prestigioasei distincţii, suedezul Tomas Lindahl, americanul Paul Modrich şi cetăţeanul american de origine turcă Aziz Sancar, ar putea duce la stabilirea unor noi terapii pentru a trata orice afecţiune, de la cancer la îmbătrânire, evidenţiază Washington Post.
Adriana Buzoianu, RADOR
